Atunci cînd dai bani pe ceva e bine să vezi şi dacă banii au fost cheltuiţi cu folos şi n-or încăput pe mîini pungaşe. E plină presa de exemple de acest gen. Adică de genul pungăşesc. Tot felul de golănaşi profită de pe urma blegelii administrative şi toacă bani publici fix de-a droanga. Românii au ajuns atît de specialişti încît ţepuiesc pînă şi punguţa cu doi bani europeni, darămite fondurile amărîtului nostru buget naţional. Deja a ajuns o modă să iei bani de la stat, să-i flituieşti pe cine ştie ce mofturi, după care să-ţi ceri senin propriul faliment. Pînă se dumiresc ăia de la finanţe, pînă se trezesc din somn tantile de la curtea de conturi, jaful e făcut şi totul se prescrie. Adică, mai pe româneşte, prinde orbul, scote-i ochii. Bine, mai sînt şi parale care au dedicaţie politică. Clienţii de partid de aia au cotizat în campanie electorală, ca să-şi recupereze într-un fel banii investiţi. Nici nu se face să-i deranjezi fiindcă, mai devreme sau mai tîrziu, tot vei avea nevoie de ei. La firmele acestora, controalele se fac din an în Paşti şi mai mult aşa, de pospăială, ca să dea bine în ochii prostimii. Evident că orice administraţie, orice baştan politic nu poate mulţumi pe toată lumea. N-ai cum. Profii sînt rupţi în fund şi se năruiesc şcolile pe ei din cauza sărăciei, dar mai ales a indolenţei primarilor, 20.000 de doctori români tămăduiesc pe aiurea, pe tot globul, în timp ce la noi acasă, în Românica, se închid dispensarele şi spitalele, şomerii au prins bătături în palme de atîta stat, iar preoţii bocesc de sar sutanele pe ei că n-au bani pentru lăcaşurile de cult, deşi nici unul nu-şi vinde gipanul ca să repare acoperişul clopotniţei. Toţi stau cu mîna întinsă. Cum să-i mulţumeşti pe toţi? Mai sînt şi cîte unii care-s şi tare gingaşi. De obicei ăştia-s oamenii de cultură sau, mă rog, cei care au mai rămas din aşa zisa cultură. Nu-i vorba de cultura barabulei sau a cucuruzului, ci de cultura noastră naţională, de cumulul acela creator de idei şi valori spirituale. E vorba de artişti, fie că-s literaţi, cineaşti sau plasticieni. Şi ei au nevoie de atenţie din partea oficialităţilor, mai ales că mulţi dintre ei nu-s decît nişte copii mari şi foarte mofturoşi cărora dacă nu le sufli în borş n-ai linişte o legislatură întreagă. E lăudabil că şefii administraţiei judeţene de la noi nu tratează cu flit vedetele locale. Mai mult chiar, oamenii de cultură nu prea au a se plînge de indiferenţa autorităţilor. Politicienii, de obicei, sînt vizibili numai în preajma alegerilor. Fix atunci îi loveşte pe toţi dragostea de cultură şi de frumos, fix atunci dau buluc la vernisaje de zici că visează noaptea numai Rembrandt şi Picasso. Spre plăcuta noastră surprindere, autorităţile judeţene nu mai prididesc în a participa la activităţi de acest gen. Într-un fel e şi bine fiindcă multe dintre aceste activităţi se fac din paralele Consiliului Judeţean şi, ca atare, cineva trebuie să vadă pe ce se cheltuiesc fondurile publice. Cătălin Nechifor şi echipa sa managerială încearcă să nu refuze pe nimeni. Nu-i uşor. La urma urmei, treaba lor e să conducă un judeţ, să rezolve problemele oamenilor, nu să participe la vernisaje. Şi preşedintele Nechifor, dar şi vicepreşedinţii Rădulescu şi Niţă şi-au făcut timp pentru a discuta şi cu artiştii şi, mai ales, pentru a-i ajuta material. Tabăra de pictură de la Pătrăuţi, expoziţia lui Vasile Anghel Siminiuc de la Muzeul Marinei din Constanţa, expoziţia Ecoturism Art sau diversele alte manifestări plastice întîmplate la Suceava sau în judeţ au găsit susţinerea CJ. E drept, Cătălin Nechifor nu vernisează doar expoziţii. Să nu credeţi că judeţul nostru s-a specializat numai în festivaluri medievale, culinare, folclorice sau literar-artistice. Preşedintele Nechifor are timp să vadă şi ce mai fac spitalele din judeţ, şcolile, să vadă cum stăm cu turismul, ce mai e nou prin educaţie, cum e pregătită universitatea suceveană pentru aniversarea a 50 de ani de existenţă, ce nevoi mai au minorităţile din Bucovina, cum mai stau lucrările la şoseaua de centură a Sucevei sau ce în stadiu se află alte investiţii din judeţ. Şi-a găsit timp să participe chiar şi la praznicele sfintelor noastre mănăstiri. De aceea, Cătălin Nechifor şi echipa lui ocupă fotoliile Jupânului de Salon.
