Ştiţi ironia lui Arghezi la adresa socialismului: „Una vorbim, alta fumăm”. Adică, poetul de la Mărţişor îi lua peste picior pe activiştii care înjurau capitalismul cu ţigara Kent în colţul gurii. Hîtru cum era, răspopitul Arghezi a dat o lecţie celor care, din prea mult zel politic, derapează în ipocrizie şi fariseism. Din păcate, politica e ultimul domeniu în care actorii sînt consecvenţi cu replicile pe care le spun şi cu rolurile pe care le interpretează. În ultimele două decenii clasa politică românească n-a reuşit să-şi deseneze nici un fel de profil identitar. E în continuare populată de habarnişti, traseişti, profitori şi oportunişti, ignoranţi notorii, amnezici şi gurişti sfertodocţi care fac vocalize în corul naţional al ipocriziei. „Avem nevoie de lideri adevăraţi, nu de maimuţoi implementaţi”, zice cu sîrg poetic un mahăr politic de la Bucureşti. Aserţiunea e perfect adevărată, atîta doar că aceasta fiind spusă de Marean Vanghelie intră din start în derizoriu. E ilar ca tocmai acest personaj zoopolitic să facă vorbire despre maimuţoii implementaţi. Probabil că pentru domnul Vanghelie nu s-a inventat încă oglinda. Şi nu-i singurul care n-a descoperit oglinda sau nu ştie s-o folosească. Unul dintre cei care a uitat să se privească în oglindă e liderul PDL Suceava, Gheorghe Flutur. E normal ca atunci cînd ai pierdut ciolanul să cîrîi şi să critici noua putere. Ăsta-i rolul Opoziţiei. Mai zilele trecute, opozantul Gheorghe Flutur a făcut vocalize la adresa ministrului PSD al Educaţiei, Remus Pricopie solicitîndu-i acestuia, într-un mod aproape ultimativ, să explice cînd va binevoi Ministerul să finalizeze lucrările de construcţie a sălii de sport de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava. Domnul senator s-a deranjat degeaba interpelîndu-l pe ministrul în care nu-ţi poţi pune nici o bază. Adevărul e că, pentru a-şi întreţine imaginea publică, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava trebuie să iasă pe piaţă cu cel puţin două-trei retorici săptămînale. Unele-s pe bune, dar în ceea ce priveşte sala de sport de la „Ştefan”, Gheorghe Flutur a dat-o în bară. El a precizat că investiţia s-a realizat doar în proporţie de 20%. Asta s-a făcut pe vremea cînd ministrul Educaţiei era „ştefanistul” liberal Cristian Adomniţei. Cum a plecat domnul Adomniţei de la Educaţie s-au şi sistat investiţiile. Păi, dumneavoastră domnule Flutur unde eraţi pe vremea aia? Nu vă aduceţi aminte? Vă dăm noi o lecitină mică şi nedureroasă. Eraţi preşedinte Consiliului Judeţean şi un important lider la nivel naţional al principalului partid de guvernămînt, PDL. Ne întrebăm cu seninătate gazetărească de ce după plecarea lui Cristian Adomniţei n-aţi continuat dumneavoastră investiţiile la „Ştefan”? Că doar aveaţi toate pîrghiile la îndemînă. Gheorghe Flutur ar trebui să nu mai bată obrazul USL fiindcă alianţa care conduce ţara şi judeţul nu investeşte în prestigiosul liceu sucevean, ci, înainte de toate, ar trebui să se uite în oglindă şi să se certe pentru că a lăsat ca firava investiţie făcută să nu fie continuată şi să ajungă acum o ruină. Gheorghe Flutur îi solicită ministrului Pricopie să anunţe dacă are în vedere găsirea unor „soluţii” pentru reluarea lucrărilor de şantier. Hai că ne-ai emoţionat, coane Georgică. Păi, de ce nu oferi dumneata soluţiile, alea pe care le-ai descoperit deunăzi, dar nu le-ai avut pe vremea guvernării PDL. „Prin demersul meu, mai spune Gheorghe Flutur, venit în numele elevilor, profesorilor, părinţilor şi al întregii comunităţi sucevene, sînteţi solicitat să acordaţi sprijin şi respect pentru acest vechi locaş de cultură şi spiritualitate”. De fapt, pe Gheorghe Flutur îl interesează prea puţin „locaşul” de cultură şi spiritualitate, şi a vrut să se scoată în evidenţă pe sine şi „demersul” său. Pentru acest gest pur politicianist, Gheorghe Flutur este Jupânul nostru de Pardon.
