Jumătatea plină a paharului gol

Fără nici o îndoială, fotbalul românesc din campionatul românesc din România are farmecul lui. Unde în lume mai poţi afla, în două-trei versuri, recitate la foc automat, uneori şi pe un fel de muzică, în doar cîteva secunde, totul despre fotbalistul Cutare, despre mă-sa şi tac-su, despre tot neamul, inclusiv morţii şi răniţii!? Unde în lume au mai existat tactici de tipul „focu’ la ei!”, „pase scurte şi pe sus!”, ori geniala „ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”? În care alt fotbal patronii de cluburi i-au împroprietărit pe arbitri cu magazine, punîndu-i apoi să le vîndă propriile mărfuri? Unde, în galaxia asta, s-au mai analizat „fantele de lumină” dintre jucători la presupuse ofsaiduri, unde s-a mai văzut ca preşedintele arbitrilor să fie arestat, iar cînd a ieşit de la bulău să-şi ceară „drepturile salariale restante”, ba şi repunerea în funcţie? Care antrenori de club din lumea largă au mai spus că „dacă înscriam un gol mai mult decît ei, poate cîştigam!”? Care Federaţie a mai avut cîte un sfert de veac drept preşedinte un Naş şi care Ligă a mai fost condusă de însuşi Corleone, tot un sfert de secol? Unde s-a mai pomenit ca parte din contractul de televizare a campionatului să includă şi clauza de reclamă pentru cîrciuma şefului Ligii? Unde, în întreaga Cale Lactee, a mai reuşit vreo echipă să piardă campionatul, după ce într-un meci cu una care avea să retrogradeze a fost egalată în ultimul minut, echipa asta fiind plătită de acelaşi patron!? În care alt campionat a mai rămas vreo echipă, între tur şi retur, cu patru jucători? Toate astea, şi încă extraordinar de multe altele, ne-au lipsit preţ de un tur, cît timp au fost transmise de un post mai degrabă inexistent, aşa, cam ca fotbalul românesc. Acum, însă, e sărbătoare printre fani: campionatul revine din retur la Digi! Ura! Din nefericire, din toamnă, se cară, tot de la Digi, Liga Campionilor. Cu campionatul, s-a umplut paharul pe jumătate. Fără Liga Campionilor, s-a golit de tot.

 

 
 
Fiţi sociabili!