Johannes Raimund Onesciuc, profesor, Colegiul de Artă ”Ciprian Porumbescu” : ”Muzica e parte din mine. E tot din jurul meu, e tot ce fac zilnic”

Johannes Raimund Onesciuc”În mod evident, vă voi vorbi despre muzică, deşi nu e doar pasiune. Muzica e parte din mine. E tot din jurul meu, e tot ce fac zilnic”, spune Johannes Raimund Onesciuc. ”A început dintr-o joacă încurajată de către părinţi, care mi-au dăruit prima jucărie cu adevărat valoroasă. Jucărie care, mai tîrziu, avea să se transforme în cel mai bun prieten al meu: pianul. Au urmat ani de studiu, rezultate, confirmări, dezamăgiri și aşteptări din ce în ce mai mari. Și de fiecare dată o luam de la capăt, întorcîndu-mă la el, la pianul meu, descifrînd una cîte una încă o partitură și încă una, și aşa a trecut și vremea liceului. Îmi era deja mai mult decît evident că alesesem acest drum, cu atît mai mult cu cît mă simţeam liber de fiecare dată cînd atingeam clapele, cu cît mă puteam exprima liber și cu cît trăiam într-o lume perfectă, în lumea muzicii, în lumea mea”, a povestit el. Ei bine, după absolvirea celor cinci ani de „Conservator” la Cluj, Johannes Raimund Onesciuc s-a întors acasă, la Colegiul de Artă ”Ciprian Porumbescu”, în locul în care crescuse. ”Aveam o altă postură. Eram profesor. Și, brusc, m-am trezit că o iau de la capăt. Și am început să învăț de la elevii care mi-au trecut prin mînă în aceşti 12 ani de cînd am devenit <omul de la catedră>. Și am simţit altceva. Ceva cu totul nou. Un altfel de sentiment de împlinire decît cel al cîntatului. Am simţit bucuria de a transmite muzica. Bucuria din ochii copiilor ce mă căutau cu privirea de fiecare dată cînd coborau de pe scenă. Și vreau să le mulţumesc lor, copiilor, care în toţi aceşti ani m-au suportat, m-au cizelat și m-au învăţat un sentiment nou. Este vorba despre acela de a dărui, de a împărtăși muzica mea, pasiunea mea”, declară profesorul. ”Mulţumesc familiei, mulţumesc soţiei care m-a suportat, m-a sprijinit și m-a încurajat și m-a aşteptat cu braţele deschise întotdeauna, fără de care toate aceste rezultate naţionale și internaţionale nu ar fi fost posibile. Mulţumesc părinţilor copiilor pentru încredere și sprijin, vă mulţumesc dumneavoastră pentru că-mi oferiţi ocazia de a-mi aşterne aceste cîteva gînduri și, nu în ultimul rînd, părinţilor mei, care mi-au dăruit o pasiune care mai tîrziu mi-a devenit profesiune”, a mai adăugat el.

Johannes Raimund Onesciuc

 

 

Fiţi sociabili!