Iar e sezon de democrație

Este perioada balurilor bobocilor, prilej cu care, în fiecare an, descopăr lucruri pe care altfel nici nu le-aș putea bănui într-un alt context. Discuțiile pe care le am cu adolescenții, și în primul rînd cu elevii mei, nu mai au, de foarte mulți ani, darul de a mă enerva ori de a mă neliniști. Am renunțat la acest gen de bătălii pentru faptul că nu mai am nervul necesar și pentru că e evident că cu înapoierea n-are sens să te lupți: indiferent cu cît de multe clase fac cursul opțional „Pop – Culture of the 20th Century” și indiferent cu cîți elevi din fiecare clasă se poate purta o discuție chiar interesantă despre fenomenul pop – rock, atunci cînd vine vorba de anualul bal al bobocilor, invariabil cei care-și impun opțiunile (evident, aberante!) sînt cei mai aberanţi, cei fără urmă de gust (inclusiv muzical), fără pic de educație și chiar de bun simț. Asta, sub umbrela democrației, lucru de care aproape că m-am săturat.

În orice caz, cine crede că în probleme de artă, de cultură, implicit și de muzică e loc de democrație, este la fel de înapoiat ca ăia despre care am scris mai sus.

Pentru cei care mă întreabă de ce nu mă mai bat în acest sens, răspunsul meu este că nici nu mai am de ce. O făceam cînd unii vroiau să aducă Loredana Groza în loc de Taxi sau Anda Adam în loc de Nightlosers (nu, nu glumesc, au fost și asemenea situații!). Însă cînd se pune problema de a alege între niște unii autointitulați rapperi și alte panarame care nici nu știu ce sînt, e clar că n-are sens. Poți discuta cu deștepții, în nici un caz cu unii care îi găsesc pe alți aberanţi (peste care în mod normal nici n-ai cum să dai pe net!) pe care îi consideră artiști, ba le mai dau și căruțe de bani. De ce? Ete d’aia, că-i democrație! Ca să înțelegeți ce spun, căutați on-line ceva care-și zice Șatra B.E.N.Z!

Fiţi sociabili!