Hai regionalizare!

Senatorul Gheorghe Flutur, preşedintele PDL Suceava, a început un adevărat maraton prin judeţ, ocazie cu care va avea mai multe întîlniri cu oamenii pe tema regionalizării. Prima acţiune a avut loc la Biblioteca Municipală din Rădăuţi, după ce Gheorghe Flutur a făcut un apel către locuitorii din zonă pentru a participa în număr cît mai mare pentru a-şi exprima opiniile vizavi de noua configurare administrativă a României. „După alegerile din decembrie 2012, din declaraţiile publice ale celor de la USL, alianţă care deţine majoritatea în Parlamentul României, a rezultat o îngrijorare atît a mea, cît şi a sucevenilor, că noua regiune nu va ţine cont de un şir întreg de criterii importante şi vom avea o singură regiune pe Moldova, cu capitala la Iaşi. Am trimis o scrisoare către toţi parlamentarii puterii pentru a face front comun şi să avem o regiune în Nordul Moldovei, cu capitala la Suceava, dar, din păcate, nu am primit nici un răspuns”, a arătat senatorul Flutur. Parlamentarul democrat-liberal este convins că sucevenii îşi doresc o regiune Bucovina, cu capitala la Suceava, dovadă în acest sens fiind şi cele aproximativ 10.000 de semnături adunate în cursul anului trecut. „Fac un apel la toată lumea, la societatea civilă, la mediul universitar, la mediul de afaceri şi la populaţie să ne dăm mîna pentru un demers comun. O singură regiune pe Moldova nu este în avantajul nimănui. Doresc să mă întîlnesc cu un număr cît mai mare de oameni pentru a afla opiniile acestora şi astfel să avem o bază argumentată solid pentru a participa la discuţii cu Guvernul şi Parlamentul”, a completat Gheorghe Flutur. Preşedintele PDL Suceava este convins că dacă Banatul poate fi o regiune de sine stătătoare, atunci şi Bucovina merită această recunoaştere. „Nu vrem să rămînem la regiunile trasate bont de Octav Cozmîncă. Vrem o regiune cu capitala la Suceava şi cred că acelaşi lucru şi-l doresc toţi oamenii din judeţ”, a încheiat senatorul Gheorghe Flutur. Întîlnirile pe tema regionalizării vor continua şi în alte localităţi din judeţ, programul acestora urmînd să fie anunţat.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a lansat o invitaţie către suceveni să participe la Hora Bucovinei de la Bucşoaia-Frasin. Nechifor a arătat că se aşteaptă ca la acest eveniment să fie prezent un număr mare de persoane. În prima zi a evenimentului, sîmbătă, 18 mai a.c., între orele 11:00 şi 14:00 a avut loc un simpozion intitulat „Probleme ale spaţiului rural”, unul dintre subiectele dezbătute fiind „Judeţul Suceava – potenţial lider naţional în agricultura ecologică”. Tot sîmbătă, de la ora 14:00, a avut loc vizitarea stînilor şi a standurilor de prezentare ale producătorilor agricoli, iar vizitatorii au putut să vadă obiceiuri şi tradiţii de la stînă, expoziţii ale meşterilor populari şi expoziţii de utilaje agricole. Sîmbătă seara, de la ora 19:00, a avut loc un concert de muzică etno-pop-rock, susţinut de formaţiile Desperado, Pegas şi Axiome. Prima zi a Horei Bucovinei s-a încheiat cu un foc de tabără. A doua zi a început cu vizitarea stînilor şi a standurilor de prezentare, iar între orele 13:00 şi 13:30 a avut loc parada gospodarilor. Tot duminică au avut loc mai multe spectacole folclorice, precum şi demonstraţii cu echipamente folosite în exploatarea lemnului şi în agricultură. Duminică a fost organizată şi o tombolă la care s-au cîştigat motocositoare electrice, asigurate de către firmele participante la „Hora Bucovinei”.

Trei indivizi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmînd să fie prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă, ei fiind acuzaţi că au introdus pe piaţă mii de euro falsificaţi, în bancnote contrafăcute din cupiură de 50 şi 100 euro. Pînă în prezent, s-a stabilit că cei trei – se arată într-un comunicat al BCCO Suceava – „au deţinut şi pus în circulaţie pe raza judeţului Suceava, în perioada martie-aprilie 2013, suma de 1.150 de euro în bancnote contrafăcute din cupiură de 50 şi 100 euro, înşelînd un număr de trei persoane de la care au achiziţionat bunuri sau la care au făcut schimb valutar”. Surse apropiate anchetatorilor mărturisesc că există indicii că afacerile cu euro falşi ale celor trei se derulau de mai multă vreme, necunoscîndu-se cu exactitate cîte bancnote contrafăcute au mai fost introduse în circulaţie.

În judeţul Suceava s-ar putea construi, în viitorul apropiat, un centru de medicină tradiţională chineză. Propunerea aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, şi a fost făcută autorităţilor chineze în timpul vizitei pe care a efectuat-o recent în provinciile Shanghai şi Xi’an, împreună cu o delegaţie a PSD din care au făcut parte mai multe persoane, printre care şi secretarul general al partidului, Andrei Dolineaschi. Nechifor a arătat că medicina tradiţională practicată în China dă rezultate foarte bune şi tratează de multe ori boli pe care medicina clasică nu le poate rezolva. El a spus că o investiţie într-un centru de medicină tradiţională chineză s-ar preta în zone precum Solca, Cacica sau Vatra Dornei. „În Suceava avem cîteva zone pretabile pentru astfel de investiţii. Mă gîndesc la Cacica, unde avem un potenţial balneo-climateric extrem de important, unde avem salina care poate să ofere efecte curative pentru anumite boli şi maladii. Mă gîndesc apoi la Solca, unde avem cel mai ozonat aer din Europa, unde partea chineză ar putea fi interesată să dezvolte un astfel de centru medical. Nu în ultimul rînd, mă gîndesc la Vatra Dornei. Am purtat discuţii exploratorii şi acum aşteptăm să vedem ce se leagă şi după ce vom discuta şi cu cei de la Ambasada Chinei la Bucureşti”, a spus Nechifor.

 

Scena 1

 

(Costică se întoarce de pe coclauri, bucuros să-l revadă pe crîşmar la locul lui.)

Costică: Hai regionalizare!

Crîşmarul: Hai!

Costică: Te-o convins Flutur şi pe tine?

Crîşmarul: Ce să mă convingă?

Costică: Să regionalizăm cu spor pentru a Bucovinei viitor.

Crîşmarul: Nu, bă. Ce vorbeşti tu acolo?

Costică: N-am zis eu „Hai regionalizare!” cînd am intrat?

Crîşmarul: Ba ai zis. Nu ţi-am răspus?

Costică: Ai răspuns hai, va să zică eşti de acord.

Crîşmarul: Hai. Cu chinezii.

Costică: Care chinezi?

Crîşmarul: A lu Nechifor.

Costică: Nu ştiu nimica de asta. De unde-ai aflat?

Crîşmarul: De la ziar. Tu n-ai aflat încă?

Costică: N-am aflat, bă. Ce se-ntîmplă de fapt?

Crîşmarul: Vine chinezii.

Costică: Şi oare Flutur de ce nu ştie de asta?

Crîşmarul: Ba cred că ştie, da nu-i de acord.

Costică: Şi mă rog, de ce n-ar fi de acord?

Crîşmarul: Păi nu-ţi dai seama?

Costică: Nu-mi dau şi nici nu-mi trece prin cap.

Crîşmarul: Tu-ţi dai seama să-mbraci atîta amar de chinezi?

Costică: Cu ce să-i îmbraci? Ei nu vine cu haine de-acasă?

Crîşmarul: Nu te-ai prins. Să-i îmbraci în bondiţe de jder.

Costică: De ce? Care-i chichirezu acuma?

Crîşmarul: Păi nu vrea Flutur să facă regiunea Bucovina?

Costică: Ba vrea, că de asta ne strînge cu uşa.

Crîşmarul: Şi dacă vine chinezii, n-o să fie chinezii în majoritate?

Costică: N-are decît, dacă-s harnici şi pricepuţi.

Crîşmarul: Da n-are bundiţe de jder, că-s săraci şi pricăjiţi, vai de ei.

Costică: Şi ce dacă?

Crîşmarul: Păi nu haina-l face pe om?

Costică: Ba-l face.

Crîşmarul: Şi nu bondiţa de jder îl face pe bucovinean?

Costică: Ai dreptate.

Crîşmarul: Şi-atuncea de unde atîtea bondiţe? Te-ai prins?

Costică: Aicea m-ai prins. Dacă ştiam, îl întrebam pe Flutur, fir-ar să fie.

Crîşmarul: Şi pe urmă cum rămîne cu horele?

Costică: Ce-i cu horele?

Crîşmarul: Care se face mereu. Cum ar fi Hora Bucovinei.

Costică: Să se facă, că de asta-i zicem cu foc.

Crîşmarul: Da oare chinezii tăi ştie pasu?

Costică: Nu-i un capăt de ţară, că-l învaţă cît ai clipi, dacă-i nevoie.

Crîşmarul: Şi cu orezu ce faci?

Costică: Ce-i cu orezu?

Crîşmarul: De unde scoţi atîta orez să-i hrăneşti?

Costică: Aicea ştiu răspunsu. Nu poţi să mă-ncurci.

Crîşmarul: Ia zi-i.

Costică: Chinezii face orez din orice, că se pricepe la asta.

Crîşmarul: De unde ştii?

Costică: N-ai auzit că chinezii este o putere mondială? N-ai citit la ziar?

Crîşmarul: Aşa de mici şi de pricăjiţi?

Costică: Da, bă, da mulţi şi pricepuţi.

Crîşmarul: Şi dacă tot vine, eu zic că merită să ne facem regiune.

Costică: Ai dreptate, bă. Îi îmbrăcăm în bondiţe şi-i punem la muncă.

Crîşmarul: Şi noi stăm la crîşmă, la adăpost.

Costică: Şi chiar putem să devenim regiune mondială, să crape Moldova de ciudă.

Scena 2

 

(Ionică se întoarce de la Suceava, plin de bube şi răni pe tot corpul.)

Costică: Dă-te mai aproape, că face cinste crîşmaru.

Ionică: De ce face cinste? S-o expirat berea-n butoi?

Costică: Face cinste din cauză de regiune.

Ionică: Am auzit eu ceva, da nu-i sigur.

Costică: Este o combinaţie cu chinezii de care nici eu nu ştiam.

Ionică: Am auzit şi despre asta ceva, da nici asta nu-i sigur.

Costică: Da ce-i sigur pe lumea asta, la o adică?

Ionică: Aşa că hai să bem, că beţia-i asigurată.

Costică: Hai noroc şi hai regionalizare!

Ionică: Hai.

Costică: Şi tu te pricepi la limba chineză?

Ionică: Cum să nu mă pricep? Chineza-i floare la ureche faţă de altele.

Costică: Care altele? Franceza, germana, engleza?

Ionică: Tu nu ştii ce-ai aia cîinească şi căpuşărească.

Costică: De unde le-ai scos şi pe astea?

Ionică: De la Suceava, unde m-am făcut vînător.

Costică: Ce împuşti tu la Suceava?

Ionică: Nu împuşc. Capturez căpuşe şi cîini vagabonzi.

Costică: Pentru ce capturezi?

Ionică: Ca să scape Suceava de căpuşe, să facem loc la regiune.

Costică: Cum faci, va să zică?

Ionică: Întîi capturez cîinii. Uite-aşa-i capturez. Mă urmăreşti?

Costică: Ochi şi urechi.

Ionică: Şi pe urmă de pe cîini capturez căpuşele. Vezi?

Costică: Văd. Nu te muşcă?

Ionică: La început m-o muşcat. Uite-aicea.

Costică: Asta nu-i muşcătură.

Ionică: Da ce-i?

Costică: Vînătaie. Vînătaia de unde-i?

Ionică: De la poliţie. Dă-o-ncolo.

Costică: Da la poliţie ce-ai căutat?

Ionică: Dintr-o confuzie.

Costică: Cu cine te-o confundat?

Ionică: Nu pe mine m-o confundat. Nişte valută o confundat-o.

Costică: Ce fel de valută?

Ionică: Am făcut nişte valută pentru viitoarea regiune care acuma nu-i valabilă în prezent.

Costică: Bravo ţie. Şi cum se cheamă valuta?

Ionică: Cum să se cheme? Euro.

Costică: Bravo ţie, bă. Nu le-ai spus care-i treaba?

Ionică: Le-am spus, da n-o priceput.

Costică: Nu le-ai spus în limba bucovineană?

Ionică: Le-am spus în toate limbile de circulaţie mondială, numa-n bucovineană nu.

Costică: De ce, bă? Ţi-i ruşine cu limba natală?

Ionică: Nu mi-i ruşine, da eu atuncea vorbeam în cîinească şi-n căpuşărească.

Costică: Va să zică tu eşti un fel de hingher.

Ionică: Nu spune-aşa.

Costică: Da cum?

Ionică: Hinginer, bă. Că-i meserie de capitală de regiune.

Costică: Şi-i bine plătită?

Ionică: La bucată, da căpuşele-s plătite mai bine ca cîinii.

Costică: De ce, bă?

Ionică: Că-s mai a dracului. Căpuşele muşcă şi cîini, muşcă şi oameni. Şi nici nu latră, te ia prin surprindere.

Costică: Şi cîinii?

Ionică: La cîini le dau drumu, săracii, să se prindă alte căpuşe de ei.

Costică: Pînă cînd ai să faci treaba asta?

Ionică: Pînă vine chinezii, să facă un centru de afaceri din asta. Şi-atuncea adio cîini, adio căpuşe.

Epilog

(Crîşmarul îşi face apariţia cu o bonetă de sanitar pe cap.)

Ionică: Ţi-ai scuturat afară căpuşele de pe tine?

Crîşmarul: Nu te teme, bă, că le-am adunat şi le-am pus la borcan.

Ionică: Degeaba le-ai pus la borcan, că nu ţi le cumpără nimeni, dacă nu ai calificare de hinginer.

Crîşmarul: Nu pentru asta le-am strîns.

Ionică: Da pentru ce? Vrei să faci whisky din ele?

Crîşmarul: Fac un centru de sănătate tradiţională şi-mi trebuie leacuri.

Ionică: Ce fel de centru, bă? Nu vine chinezii să facă un centru de sănătate tradiţională chineză la noi?

Crîşmarul: Treaba lor. Eu fac un centru de sănătate tradiţională bucovineană la concurenţă.

Ionică: Şi cu ce-i tratezi tu pe bolnavi?

Crîşmarul: Cu leacuri tradiţionale bucovinene.

Ionică: Care, bă? Cu căpuşe?

Crîşmarul: Căpuşe, păduchi, rîie şi purici de mîţă.

Ionică: Şi de unde scoţi tu atîta amar de leacuri pentru ditamai regiunea?

Crîşmarul: Din căciuli, din sumane, din bondiţe şi din iţari, că avem, slavă Domnului.

 

Fiţi sociabili!