Greierele, furnica şi diversitatea culturală

Inspirat de un scurt text al bunului meu prieten Bondy S., îmi permit, cu umor (cam trist!), să dezvolt schiţa lui despre variantele posibile azi, ale celebrei fabule „Greierele şi furnica”, scrisă, demult, de La Fontaine. Invocarea autorului francez nu e fără noimă, deoarece scriitorul e menţionat în versiunea „comunistă” a fabulei. Pe asta amicul meu cred că n-o ştia, că era plecat deja în ţări mai calde. Norocul lui!

Aşadar: 1. Versiunea originală (La Fontaine). „Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă, pregăteşte provizii pentru iarnă. Greierele crede că furnica e proastă, rîde, dansează şi se joacă. Apoi, miloasă, muncitoarea furnicuţă îl salvează de la moarte pe greieraş… cu preţul unei lecţii de moralitate inutilă. Pe care – fie vorba între noi! – nici un greier (leneş, speculant, hedonist, oportunist, etc.) nu va pune vreodată vreun preţ.

2. Varianta comunistă. Nu mai repet preambulul. După ce l-a salvat pe greieraş – presupun că greieraşul nostru are, ca orice muzicant, scripcar adevărat, aripioare cam negre, cam tuciurii – furnicuţa vede că acesta, înscris în ansamblul folcloric al comunei, merge des în turnee, în străinătate. Iar ea, biata furnicuţă, tot slugă la CAP rămîne. Într-un acces de simpatie şi bun simţ – deloc specifice – greieraşul o întreabă pe furnică dacă ar dori să-i aducă şi ei ceva (un săpun, o pungă de cafea, o mică atenţie acolo) din următorul lui turneu cu taraful la… Paris. Furnicuţa: – Nu vreau nimic. Dar, dacă-l vezi pe unul La Fontaine, apăi zi-i din partea mea că îl bag în…. cu fabula lui cu tot!

3. Versiunea americană clasică. Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănîncă bine. Greierele, tremurînd de frig, nu are nici hrană, nici adăpost şi moare îngheţat.

4. Versiunea românească actuală. Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă. Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă. Greierele crede că furnica e proastă. El rîde, dansează şi se joacă. Odată iarna venită, furnica stă la căldură. Greierele, tremurînd de frig, organizează o conferinţă de presă şi întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură în timp ce alţii, mai puţin norocoşi decît ea, suferă de frig şi foame. Televiziunea realizează emisiuni în direct care arată greierele tremurînd de frig şi difuzează extrase video cu furnica stînd frumos la căldură într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii. Românii sînt şocaţi de faptul că, într-o ţară atît de bogată, bietul greiere e lăsat să sufere. Ziariştii fac interviuri în care întreabă de ce furnica s-a îmbogăţit pe spinarea greierului şi interpelează guvernul, pentru cerînd mărirea impozitelor furnicii, astfel încît aceasta să plătească „cît se cuvine”. Se organizează manifestaţii. Funcţionarii publici, solidari cu greierele, decid să facă şi ei grevă. Un filosof la modă scrie o carte care demonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de la Auschwitz, apoi cu cei comunisto-stalinişti. Ca răspuns la sondaje, guvernul emite o lege anti-discriminare. Impozitele furnicii sînt mărite. Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentru că furnica nu are destui bani ca să-şi plătească impozitele. Furnica pleacă din România şi se instalează în SUA, unde contribuie la bogăţia economică. Ea îşi cumpără o puşcă şi nici un greiere ori gîndac tuciuriu nu se mai apropie de casa ei, frumoasă şi curată ca un pahar. Televiziunea face un reportaj despre greiere, care de acum s-a îngrăşat. Acesta este pe cale să termine proviziile furnicii, chiar dacă primăvara e încă departe. În casa furnicii se ţin în mod regulat întruniri ale artiştilor şi scriitorilor din opoziţie. Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socială pentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreţine. Guvernului îi este reproşată lipsa de interes. Este înfiinţată o comisie de anchetă ce va costa 50 milioane de euro. Greierele moare de supradoză cu etnobotanice. Ziarele şi televiziunile comentează eşecul guvernului în problema inechităţii sociale. Casa este invadată de o bandă de gîndaci tuciurii, emigranţi. Gîndacii organizează cămătăria, prostituţia, taxele de protecţie şi traficul de droguri, şi terorizează comunitatea. Guvernul se felicită pentru diversitatea multiculturală a României.

 

Fiţi sociabili!