Funduleţul şi fericirea

Alimentele procesate distrug bacteriile „prietenoase” din intestin, afirmă nutriţionistul Michael Pollan, care militează pentru revenirea în dieta zilnică a alimentelor preparate în casă, care ajută organismul să lupte eficient contra infecţiilor şi a obezităţii, relatează dailymail.co.uk. „Timp de peste un secol, oamenii s-au angajat într-un veritabil «război» împotriva bacteriilor. Folosim un întreg arsenal de antibiotice, geluri pentru spălarea mîinilor, pasteurizare şi norme alimentare pentru a distruge bacteriile şi sperăm, astfel, să evităm bolile şi moartea”, afirmă Michael Pollan. În deceniile care au urmat după ce Louis Pasteur a descoperit existenţa bacteriilor, cercetările medicale s-au concentrat în principal asupra rolului pe care aceste microorganisme le au în declanşarea bolilor. Bacteriile care trăiesc pe sau în organismul uman sînt privite în general fie ca organisme nedăunătoare, fie ca patogeni de care oamenii trebuie să se ferească. Însă la începutul anilor 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de specii noi de bacterii care trăiesc în intestinul uman şi care fac tot felul de „lucruri” neaşteptate. Spre marea lor surpriză, specialiştii în microbiologie au descoperit că oamenii sînt făcuţi în procent de 90% din bacterii. Nouă din zece celule din corpurile noastre nu sînt umane, ci aparţin acestor specii microbiene (iar cele mai multe trăiesc în intestin). „Ne aflăm pe punctul unei schimbări colosale în felul în care înţelegem conceptul de «sănătate» şi relaţia noastră cu alte specii”, a declarat autorul acestui articol. Metafora despre „războiul” în care s-ar afla oamenii cu bacteriile a devenit astfel lipsită de sens. Pentru cei mai mulţi dintre microbi, supravieţuirea lor depinde de a noastră, iar aceste microorganisme îndeplinesc tot felul de sarcini pentru a-şi menţine gazda – organismul uman – vie şi sănătoasă. Poate cea mai importantă funcţie a lor este aceea de a menţine sănătatea peretelui intestinal – epiteliu. Pe parcursul unei vieţi, 60 de tone de alimente trec prin tractul gastrointestinal al unui om, o expunere care prezintă riscuri mari. Se pare că cea mai mare parte a acestor riscuri este controlată, şi în cea mai mare parte a timpului într-o manieră excelentă, de către bacteriile intestinale. Privite în ansamblu, organismele din intestin alcătuiesc cel mai mare şi unul dintre cele mai importante organe de apărare ale corpului uman. De ce corpul uman foloseşte bacteriile la toate acele funcţii critice, în loc să îşi dezvolte propriile sisteme? Una dintre teorii ar fi aceea că microbii şi bacteriile pot să evolueze rapid şi pot să reacţioneze şi să se adapteze cu o viteză mult mai mare. Deşi oamenii au tendinţa de a considera bacteriile ca fiind „agenţi ai distrugerii”, ele sînt însă şi nişte creatori extrem de valoroşi. Microorganismele intestinale produc vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K, dar şi unele dintre vitaminele din grupa B) şi alţi cîţiva compuşi chimici pe care oamenii de ştiinţă abia acum încep să îi descopere. Unii dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului nervos central, moderînd apetitul şi mecanismele care determină cantitatea de grăsime care trebuie stocată.

Preşedintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, a oferit, cu ocazia conferinţei de presă de la sediul partidului, un adevărat spectacol pe tema homosexualităţii. El s-a declarat împotriva introducerii în Constituţie a unor drepturi pentru această minoritate, motivîndu-şi votul negativ pe care îl va acorda în Parlamentul României de faptul că „nu i-aş putea încuraja pe cei care confundă funduleţul cu fericirea”. „Este o chestiune care mie, ca cetăţean al României, care a primit o anumită educaţie şi care şi-a ghidat întreaga existenţă pe baza unor principii solide, fundamentate moral, etic şi religios, mi se pare o anomalie. Eu ca deputat nu voi vota niciodată o nebunie. Nu voi dori să transformăm România într-o Sodomă şi nu cred că i-aş putea încuraja prin votul meu pe cei care confundă funduleţul cu fericirea. E o problemă personală a fiecăruia dintre noi, e un hedonism prost înţeles şi îi rog pe cei care încă nu au descoperit femeia să o facă. Femeia nu muşcă, fraţilor”, a declarat Alexandru Băişanu. Liderul liberalilor suceveni crede că ceea ce este scris în Constituţie în acest moment, şi anume că o căsătorie se întemeiază pe liberul consimţămînt între soţi, şi nu între doi oameni, este foarte corect, atît din punct de vedere gramatical, cît şi evolutiv. „Îi rog pe cei care dezbat această problemă să se ducă la DEX şi să vadă că soţ înseamnă bărbat deja căsătorit considerat în raport cu soţia lui. Devii soţ după ce eşti bărbat, asta e prima chestiune, şi te-ai căsători cu o femeie care e soţie. Acum, îmi este foarte greu să deosebesc între o soţie bărbat şi o soţie femeie, adică între un soţ bărbat şi o soţie tot bărbat. Probabil va trebui să găsim soluţii, să le punem cîte o etichetă, undeva în anumite zone. În rest, dacă mă întrebaţi dacă am vreo problemă cu discriminarea vizavi de cei care confundă ceea ce am spus mai înainte, nu am nici o problemă”, a mai arătat Băişanu. Liderul liberalilor suceveni se teme că prin introducerea în Constituţie a unor referiri legate de căsătoriile homosexuale, aceste „familii” vor avea posibilitatea să înfieze copii, ceea ce ar fi un dezastru pentru cei mici. „Europa e frumoasă, e minunată, este motorul dezvoltării economice, dar are şi probleme şi, dacă o minoritate încearcă să impună reguli contra naturii, atunci de ce nu am trece în Constituţie şi posibilitatea căsătoriei între un pinguin şi o focă?”, s-a întrebat deputatul Alexandru Băişanu. Acesta nu s-a pronunţat asupra oportunităţii legalizării prostituţiei, cu scopul ca bărbaţii să cunoască femeile, dar a precizat că va comanda un sondaj de opinie pentru a afla ce cred sucevenii despre acest subiect.

Declaraţiile preşedintelui PNL Suceava au fost taxate imediat de Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). „CNCD analizează declaraţiile domnului deputat din perspectiva săvîrşirii unei posibile fapte de discriminare prin încălcarea demnităţii umane a persoanelor aparţinînd minorităţilor sexuale, astfel cum este reglementat de art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În soluţionarea autosesizării, CNCD va urmări procedura legală”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului director al CNCD.

 

Scena 1

 

(Crîşmarul citeşte în ziar şi din cînd în cînd îl scrutează critic pe Costică.)

Costică: Ce te uiţi, bă, cu scîrbă la mine?

Crîşmarul: Se vede cum mă uit?

Costică: Se cam vede. Ce ţi-am făcut?

Crîşmarul: Nu mi-ai făcut, bă, da mă uit să nu-ţi fi ieşit vreo bacterie pe nas.

Costică: Ce bacterie, bă?

Crîşmarul: Prietenoasă sau duşmănoasă.

Costică: Ce-ţi veni, bă? Ai prins ciudă pe mine?

Crîşmarul: N-ai aflat, bă?

Costică: Cum să nu aflu? Se face două referende.

Crîşmarul: Nu de asta. Din ce eşti compus.

Costică: Hai că mă inervezi. Vezi-ţi, bă, de ziar şi lasă-mă-n pace.

Crîşmarul: Păi din ziar am aflat.

Costică: Ce-ai aflat?

Crîşmarul: Din ce eşti compus tu.

Costică: Şi din ce-s compus, dacă scrie ei aşa de bine acolo?

Crîşmarul: Tu eşti compus din bacterii aproape sută la sută.

Costică: Cîte de aproape, mă rog?

Crîşmarul: Cam nouăzeci şi ceva.

Costică: Şi de restu?

Crîşmarul: De restu muci şi păr, dacă ai.

Costică: Şi cum ziceai că-s bacteriile astea?

Crîşmarul: Prietenoase şi duşmănoase.

Costică: Cu cine?

Crîşmarul: Cu tine, bă. Cum cu cine?

Costică: Eu nu-s prieten cu nimeni.

Crîşmarul: De ce?

Costică: Că prietenu-i cel mai mare duşman a omului.

Crîşmarul: N-ai înţeles că tu nu eşti om?

Costică: Da ce-s, bă? O maimuţă ceva?

Crîşmarul: Eşti o grămadă de bacterii cu păr şi cu muci.

Costică: Ţi s-o pus pata pe mine sau ce?

Crîşmarul: N-am, bă, nimica cu tine, da asta-i şi basta.

Costică: Şi tu?

Crîşmarul: Ce-i cu mine?

Costică: Tu nu eşti şi tu o bacterie împuţită?

Crîşmarul: Bacterie împuţită-i Ponta şi tot neamu lui.

Costică: Şi tu ce eşti, bă?

Crîşmarul: Asta-i, că eu sigur sînt format din bacterii creatoare.

Costică: Şi unde le ţii, creatorule?

Crîşmarul: Le ţin în stomac şi în maţe.

Costică: Şi ce opere face bacteriile tale creatoare, mă rog?

Crîşmarul: Nu face opere. Face cîntece de pahar.

Costică: Unde, bă?

Crîşmarul: N-ai auzit tu, da le face.

Costică: Va să zică şi bacteriile are talent, vrei să spui!

Crîşmarul: Are, bă, da nu toate. Bunăoară la tine.

Costică: La mine ce?

Crîşmarul: La tine cred că este bacterii în cap.

Costică: Şi ce dacă?

Crîşmarul: Şi fiind prost, nu face opere-n veci.

Costică: Da ce face?

Crîşmarul: Constituţii şi referende şi alte prostii.

Costică: Da la Băsescu ce face?

Crîşmarul: Ce să facă? Şmecherii şi nasoale.

Costică: Şi la mine ai citit tu asta în ochi? Să mori tu?

Crîşmarul: N-am citit, bă, da se vede.

Costică: Unde se vede?

Crîşmarul: Pe faţa ta, bă. Tu n-ai faţă de om.

Costică: Şi-acuma îmi spui?

Crîşmarul: Acuma m-am prins, după ce am citit la ziar.

Costică: Eu tot nu te cred. Ia dă tu ziaru încoace!

Crîşmarul: Ia-l şi citeşte-l că eu mă duc să dau o raită prin sat.

 

Scena 2

 

(Ionică apare în prag, plin de etichete pe haine.)

Costică: Nu te apropia, bă. Ce-ai pe tine?

Ionică: Etichete. Nu vezi?

Costică: Da ce? Eşti galantar?

Ionică: Băişanu m-o pus să le port.

Costică: Ca să nu te prăpădeşti sau de ce?

Ionică: Ca să ştiu care-i faţa şi care-i spatele meu.

Costică: Tu nu ştiai?

Ionică: Ştiam, bă, da confundam funduleţu cu fericirea.

Costică: Cum confundai?

Ionică: Nu ştiam, bă, precis şi eram trist pe chestia asta.

Costică: Acuma eşti vesel?

Ionică: Tu nu vezi? Nu este pe lume plăcere mai mare.

Costică: Ca fericirea sau funduleţu?

Ionică: Stai, bă, nu mă lua repede, că iarăşi le-ncurc.

Costică: Da tu ştiai că de fapt tu nu eşti tu?

Ionică: Da cine să fiu?

Costică: O grămadă de bacterii duşmănoase şi prietenoase.

Ionică: Pe bune? De unde-ai aflat?

Costică: De la ziar. Scrie negru pe alb. Apropo…

Ionică: Da.

Costică: Cîte kilograme crezi că ai în total?

Ionică: O sută de kile pe nemîncate.

Costică: Va să zică la tine 90 de kile este bacterii.

Ionică: Şi restu?

Costică: Restu-i hrană pentru bacterii. Mîncare, cum ar veni.

Ionică: Şi eu?

Costică: Ce-i cu tine?

Ionică: Eu unde mai sînt?

Costică: Tu încă nu eşti. Pune bacteriile să te facă.

Ionică: Cum să mă facă?

Costică: Aşa cum se face lumea de cînd lumea. Prin împerechere.

Ionică: Da nu-i contra naturii?

Costică: Cum să fie contra naturii? Nu eşti membru UE?

Ionică: Asta-i, că sînt şi nu vreau.

Costică: De ce nu vrei, bă? Eşti diliu?

Ionică: Mi-o zis Băişanu ceva, da să nu zici la nimeni.

Costică: Spune, bă, că n-am treabă.

Ionică: Membrii ăştia UE…

Costică: Cei cu ei?

Ionică: Membrii ăştia UE se cam dau pe invers.

Costică: Asta ştiu, de cînd o vrut să ne manglească micii din gură.

Ionică: Nu de asta.

Costică: Da care?

Ionică: Tu ai auzit că la dînşii se căsătoreşte pinguinii cu focile?

Costică: La UE? Şi care-i bărbat şi care-i femeie?

Ionică: Cînd unu, cînd alta.

Costică: De asta porţi tu etichete în faţă şi-n spate?

Ionică: Vezi că te-ai prins? Să se ştie.

Costică: Ce să se ştie?

Ionică: Care-i aşa şi care-i pe dincolo, să nu se facă descriminare.

Costică: S-o întîmplat una ca asta?

Ionică: Era să se-ntîmple cu Băişanu.

Costică: Şi cum o scăpat?

Ionică: Şi-o pus etichetă pe gură şi mucles.

 

Epilog

(Crîşmarul vine de pe uliţă, privind cu îngrijorare în jur.)

Ionică: Înainte să te apropii citeşte ce scrie pe etichete.

Crîşmarul: N-am treabă eu. Vezi-ţi tu de prostituţia ta.

Ionică: Nu s-o legalizat şi nici n-o adus vorba.

Crîşmarul: Cine, bă?

Ionică: Băişanu. Aşa că mai taci şi adu ceva de mîncare.

Crîşmarul: Nu mai am de mîncare şi nici n-o să am.

Ionică: Ai dat faliment? Adă ceva de băut.

Crîşmarul: Nici de băut nu mai am.

Ionică: Ai intrat iarăşi în recesiune sau ce?

Crîşmarul: Am fost în sat şi am găsit o grămadă de bacterii orfane.

Ionică: Prietenoase sau duşmănoase?

Crîşmarul: Mai mult duşmănoase, da toate flămînde. Şi cele prietenoase.

Ionică: Şi ce vrei să le faci? Le pui la-ngrăşat?

Crîşmarul: Le asigur nivelu de trai, că au de votat la două referenduri odată!

 

 

Fiţi sociabili!