Etimologii

Cunoașterea provenienței și evoluției unor toponime este o întreprindere care poate oferi celor interesați de cunoaștere descoperiri incitante și anumite plăceri intelectuale. Astfel, interesantă este și originea numelor de cartiere din București. 

Pe baza unor surse diverse (în principal revista „Historia”, dar nu numai), vă propun o scurtă incursiune etimologică prin Capitală.

Balta Albă – aici se afla o groapă de var unde în vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaților. Cînd ploua, locul devenea o baltă albă.

Băneasa – nevasta banului. În cazul de față, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica. Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el, nici turcii nu se înțelegeau cu habsburgii, iar asta îi făcea prieteni). La fel procedează și o parte din apropiații lui Rákóczi. Mai exact, o ceată de husari conduși de groful Miklós Bercsényi. Nu se știe dacă au stat doar ca să-și tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de București, husarii lui Berceni au făcut un popas.

Colentina – probabil e doar o legendă (asemănătoare cu legenda numelui Bucureștilor). Astfel, Colentina vine de la „colea-n-tină”, cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi înfruntat pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit și „Olintina”.

Cotroceni – numele îi vine de la ”a cotroci”, cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care însemna „a cotrobăi”, „a scotoci”, „a scormoni”.

Crîngași – etimologia este evidentă: cîndva, aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crîng. Aici trăiau, normal, crîngașii.

Dămăroaia – această moșie parcelată a aparținut boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii, „botezat” după numele doctorului Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea și „Spirea”), care a ridicat în 1765 pe Dealul Lupeștilor o biserică (Spirea Veche).

Dristor –  numele vine de la breasla piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Așezarea meșterilor piuari care se numeau „dîrstari”, „dîrsta” fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau „dîrste” și pentru sutele de mori de pe cursul Dîmboviței, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene de mare relevanță economică pentru tîrgul Bucureștilor.

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrînd în București pe la vest, în anul 1821, își așează aici tabăra de panduri.

Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latină (!), iar „ferentarius” însemna soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. După unele opinii, aici s-ar fi aflat cîmpul de exerciții al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

Floreasca – după numele boierilor care au stăpînit locurile respective: Floreștii.

Ghencea – nume ce vine din turcă. Pe vremea fanarioților, Ghenci-aga era șeful arnăuților din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserica era „a Ghencei”.

Giulești – o proprietate boierească a Juleștilor.

Lipscani – din slavă – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniți in București cu lucruri aduse de la tîrgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari. În secolul XIX aici era zona de instrucție militară, probabil și o garnizoană. O vreme a funcționat aici „Pirotehnia Armatei”.

Pantelimon își ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă, „pan” înseamnă „tot” și „éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon înseamnă cel milostiv, întreg-milostivul.

Rahova. Aici e mai simplu. Numele e relativ nou și vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în secolul XIX spre aducerea aminte a Războiului de Independență: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților.

Sălăjan. Un nume și mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci de la liderul comunist Leon Szilaghi cunoscut și sub numele de Leontin Sălăjan.

Titan își ia numele de la fabrica de ciment „Titan”, construită la începutul secolului XX.

Vitan. De la D. Papazoglu aflăm ce-i ăla un vitan: „În ocolul oraşului, spre nord, este cîmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau pasciunea”.  

Cezar STRATON

 

 

Fiţi sociabili!