„Dragi colegi,

În deschiderea rubricii, iată ce mesaj de mare virtuozitate trimit sindicatele din Educaţie în prag de nou an şcolar:

„Dragi colegi,

Acum, cînd vorba românească „Ai carte, ai parte!” este luată în derîdere, noi, angajaţii din învăţămînt, sîntem singurii care mai încercăm să ţinem piept ignoranţei, imposturii şi inculturii. Într-o ţară în care egoismul şi narcisismul şi nesimţirea se predau gratis în fiecare seară la tv, noi trebuie să demonstrăm că educaţia este importantă. Ştim, este greu să vii în faţa clasei şi să zîmbeşti, cînd nu ştii cum să-ţi mai plăteşti facturile la utilităţi şi cînd nici măcar copilul din faţa ta nu te mai respectă. Însă, nu trebuie să uităm niciodată de ce ne-am ales acest drum în viaţă; nu trebuie să uităm că noi nu avem un copil sau doi, ci avem mii, pentru care un an, doi, sau patru, am fost şi părinţi – de la catedră. Şi, cu toate că mulţi ne uită în momentul în care au făcut primul pas afară din curtea şcolii, sînt alţii care ne poartă în suflet întreaga viaţă. Într-o Românie în care se vorbeşte despre calea europeană, însă în care majoritatea nu reuşeşte să treacă de noroiul de pe uliţă, noi trebuie să ne arătăm puterea pentru a putea vorbi de o societate durabilă. Nu trebuie să abandonăm! Nu trebuie să ne abatem de la calea pe care ne-am stabilit-o! Acum, la început de an şcolar, pot să vă asigur că Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” va continua să lupte pentru drepturile angajaţilor din învăţămînt, pentru salarii mai mari şi pentru investiţii în şcoala românească. Însă, nu trebuie să uităm că sindicatul nu reprezintă un om. Puterea sindicatului este dată de unitatea de acţiune a membrilor săi. Urmează o perioadă tensionată în care trebuie să arătăm că sîntem uniţi, că nu îngenunchem şi nu ne lăsăm cumpăraţi pe doi arginţi. Uniţi sîntem puternici!”. Marius Ovidiu Nistor, Preşedinte FSE Spiru Haret, 14 septembrie 2015.

E la mişto!? E un eseu mobilizator!? E o formă hipersofisticată de autocritică în paragraful cu narcisismul în varianta televizată? Sau, dragă Marius, ai luat-o de-a dreptul din loc? Care unitate? Care luptă sindicală şi, mai ales, a cui? Fiindcă, poate n-ai fost atent, sindicatele AU FOST DESFIINŢATE ÎN ROMÂNIA DE MAI BINE DE UN DECENIU. Apropo: voi cu ce vă ocupaţi? Că, pardon, cînd te întreb de restanţele salariale te umflă rîsul, iar cînd te întreb de TICHETELE DE VACANŢĂ îmi spui că-s eu tîmpit şi că Ponta aşa e el, glumeţ din fire. Cît priveşte procentul din PIB alocat Educaţiei, zi-mi şi mie, să nu mor prost, cînd v-aţi luptat voi pentru cele 6%, nealocate vreodată Educaţiei. Că dacă aţi/am fi luptat doar pentru asta, care E LEGE DE NU ŞTIU CÎND, n-ar mai fi existat şi altă luptă. În loc de panarama asta de eseu, nu era mai logic/corect/normal să ne transmiţi, pur şi simplu, că pe 14 septembrie şcolile sînt cu lacăte pe uşi? Iar cheia cu care să le descuiem o vom cumpăra din cele 6%, cînd s-or aloca… Hai, succes în lupta sindicală! Abia aştept să mai dansăm ,,Pinguinul” în faţa Prefecturii, cînd ne-oi mai ,,stîrni la grevă”.

Mai am o chestie: să ştiţi, tu şi ceilalţi experţi în comunicate, că elevii/copiii ne respectă. Cam pe vreo 2 – 3%, cei care cu adevărat merităm.

Doru POPOVICI

 

Fiţi sociabili!