Dragă domnule Preşedinte,

În privința muțeniei oamenilor publici (nu folosesc termenul de „personalități”, fiindcă pentru a fi numit personalitate, chiar trebuie să o ai!) cel mai adesea m-am exprimat dezaprobator, deoarece atunci cînd dăm votul, plecăm de la premisa că îl acordăm unor ființe umane, nu lebedelor! Cu atît mai gravă și mai neliniștitoare mi se pare tăcerea adîncă a unuia ajuns președintele țării, suma de prezumții generate de tăcerea-i aproape asurzitoare acoperind o arie largă, de la disfuncționalități ale simțurilor pînă la grave tulburări psihice. Iar dacă se adaugă și propria-i declarație, conform căreia are nevoie de zeci de zile pentru a pricepe conținutul cîtorva pagini scrise în limba română (o banală hotărîre a Curții Constituționale, pe care a înțeles-o încă de la publicare întregul popor… mai puțin alesul acestuia în funcția supremă!), ceea ce înseamnă pur și simplu analfabetism funcțional, atunci devine subînțeleasă frica de orice vorbă sau acțiune a persoanei în cauză. În acești deja prea mulți ani de mandat, am avut prilejul să te auzim, mai Klause, debitînd aproape toate inepțiile imaginabile în legătură cu legile pe care le sfidezi și le încalci, ori dintr-un tupeu nemărginit, ori, cum ziceam, din neînțelegerea textului, deci din analfabetism funcțional. De aceea, am așteptat cu emoție, cu teamă chiar, să te văd și să te aud cîrîind ceva în legătură cu șutul în dosul Corduței, cu acțiunile de recuperare de către Ministerul Finanțelor a banilor pe care ți i-ai însușit fraudulos din închirierea casei obținute prin falsuri în acte, ori cu inculparea infractorilor Onea și „Portocală”, slugile Corduței. În loc de luări de poziție, cum ne obișnuiseși pe vremea cînd deştepţii care te vedeau prin Piața Victoriei (printre ei!) te credeau integru și te ascultau ca pe Mesia (nu știu dacă personajul ăsta există și în religia ta, iar dacă nu, ia de întreabă și tu pe cineva mai deștept), ne-ai dat tuturor o d-aia, o mu…țenie (spune drept, la ce te gîndeai!?) istorică. Cum e zicala aia la poporul român: tace ca președintele-n păpușoi. 

Fiţi sociabili!