Domnule primar,

Indiferent cum v-aţi numi (lucru pe care n-am cum să-l ştiu acum, vineri, cînd scriu, dar pe care marţi, cînd apare Jupânu’, îl ştim deja cu toţii) îmi exprim pe această cale speranţa că toată seceta asta în care ne ducem existenţa de mai mulţi sau mai puţini ani (la mine se pot socoti 62, din care 36 sub comunism şi ceilalţi 26 sub…, sub…, chiar: sub ce mama dracului regim ne-om afla!?) va lua sfîrşit odată cu alegerea dv. Şi, întrucît domnia voastră, indiferent cine ar fi, este cu siguranţă un om deschis şi chitit a se pune în slujba cetăţenilor municipiului, presupun că va pune în aplicare nu doar minunatele promisiuni din programul propriu, ci şi cele mai atractive oferte din cele ale celorlalţi. De aceea, vă fac un rezumat a ceea ce aşteptăm cu toţii să se înfăptuiască în următorii patru ani (prilej cu care seceta despre care vorbeam va fi cu certitudine înlocuită de inundaţii provocate de cele două rîuri: ăla cu lapte şi ăla cu miere!). Aşadar, mă aştept ca, pardon, cît de curînd să se dea în folosinţă parcul ăla industrial mamut, în care să nu-şi dea rînd americanii, japonejii, coreenii mai din sud şi, desigur, nemţii, că doar cineva trebuie să dea ordine şi acolo. Cele cîteva sute de mii de locuri de muncă (de fapt, de huzur, că, pardon, cu tehnologiile-alea, angajaţii mai mult vor privi!) vor veni la pachet cu zona metropolitană, că la aşa puhoi de omenire bietul nostru cătun, pardon, municipiu, nu face faţă. Acasă vom boieri cu toţii în căldura produsă de centralele termice date pe mocăngeală, iar în timpul liber n-avem decît să optăm între meciurile de fotbal (numai contra Real, Bayern, Barcelona şi Chelsea) în nocturna de pe noul stadion cu ’j’de mii de locuri şi concertele cu Bob Dylan, Z Z Top ori Stevie Wonder din noua sală polivalentă. Vă mulţumesc şi să ştiţi că peste patru ani tot pe dv. vă votez. Sănătate şi virtute!

 Doru POPOVICI

 

Fiţi sociabili!