Domnule Nicuşor Dan,

Mă iertaţi dacă nu am reţinut corect numele şi prenumele dumneavoastră. Apropo: care-i unul şi care-i altul? Mai iertaţi-mă încă o dată: circula cîndva, prin mediile lingvistice, o teorie întreagă legată de originile numelor de familie. Ce am reţinut eu de acolo este că ăia care n-au un nume de familie adevărat, locul acestuia fiind preluat de un prenume, au o problemă cu arborele. Vă las să o descoperiţi personal, că mă mai trezesc dracului dat în judecată pentru te miri ce. Şi de te miri cine. Poate chiar de vreunul cu un prenume şi un diminutiv, ca la noi, la ţară. Să trecem peste asta şi să ne îndreptăm către adevăratul subiect al acestei rubrici. Vă mărturisesc că o bună bucată de vreme aferentă campaniei electorale, mai mult v-am auzit pomenit decît să vă fi auzit în direct. De văzut, nici atît. Eraţi un personaj mai degrabă fantomatic, ca „Lonesome Cowboy” ori alţii asemenea. Dar de-a dreptul viral, ca să folosesc o terminologie probabil mai pe-nţelesul dv. şi al altor fani ai înlocuirii oricărui lucru de pe Terra cu ceva activitate on-line. Sincer să fiu, pînă la alegerile astea nici n-auzisem de dv., că pe site-urile de pariuri ori de bilete la Rolling Stones ori Bob Dylan, singurele pe care le frecventez eu, nu v-am găsit. Cu atît mai uluit am fost să văd că aţi dat o mică lovitură în alegerile astea. Ei, nu chiar dv., ci partidul dv. Aaa, nu-i partid? Da’ ce e, atunci? O mişcare, un ONG, o asociaţie, o caritate, ceva? O fi vreun fan club al lui Maroon 5, unde înţeleg că s-a cărat tot staff-ul electoral în miezul alegerilor? În sfîrşit, e treaba dv. Dar dacă tot îi bănuiţi de fraudă pe adversari, de ce nu mi-aş permite şi eu să vă bănuiesc de fraudă, din moment ce, imediat după, am aflat că vă număraţi printre cei invitaţi cu onoruri la Palat pentru a sărbători gonirea lui Ponta, de departe cea mai mare fraudă comisă în ţara asta prost făcută. 

Doru POPOVICI

 

 

Fiţi sociabili!