Domnule Dragnea,

Nu cred că există cineva pe lumea asta care m-ar putea contrazice dacă afirm cu toată tăria că în toată galaxia nu există popor mai ciudat şi mai predispus la toate nebuniile decît poporul român, născut poet şi, după cum ne-aţi dovedit-o chiar dv., dansator. Imaginile de mare deschidere spirituală în care dv., om obişnuit mai degrabă să dea ordine care să se execute imediat, deveniserăţi un extrem de docil executant al comenzilor venite prin difuzoarele deosebit de performante au fost de-a dreptul impresionante. Cu greu ni se vor şterge din memorie acele momente istorice cînd se auzea: „Spre stînga, stîngul, dreptul, stop; acum spre dreapta, dreptul, stîngul, stop!”, iar dv., alături de ceilalţi 9 mii şi nu ştiu cîte sute de candidaţi la veşnicie, via Guinness Book of World Records, executaţi întocmai şi la timp, într-o sincronizare demnă de antologicele parade organizate în cinstea domnilor Kim Ir Sen sau chiar Mao Tse-tung, exact mişcările dictate. Asta ar putea fi cumva de bine, în sensul că nu sînteţi dictatorul ăla despre care vorbesc duşmanii, dovedind reale calităţi şi de executant. Pe de altă parte, nu ştiu cîţi alţi preşedinţi de partide şi şefi de camere parlamentare din aceeaşi galaxie, prea mică pentru talentele dv., v-ar putea concura pe linia artistică, pardon, care ar putea deveni un veritabil brand naţional, ca, iar pardon, costumul popular care vă venea ca turnat. De unde şi întrebarea care vine aproape de la sine: domnule Dragnea, mă băiatule, tu ce naiba cauţi la oraş? Îmbrăcat în ţărănoi erai ca de-acolo. N-ar fi mai bine pentru toată lumea să revii acolo de unde e clar că te tragi şi să baţi tropoţica, pardon din nou, cît îi ziulica de lungă? Iar dacă i-ai putea convinge şi pe Băsescu şi pe Nicuşor Dan să te urmeze, să fiu al naibii dacă nu v-am fi chiar recunoscători şi am pune o vorbă bună la Guinness să vă eternizeze în paginile dedicate şefilor de partide, categoria dansatori urbanizaţi.

Doru POPOVICI

 

 

 

 

 

 

Fiţi sociabili!