Domnilor ziariști,

Sîntem un grup consistent de profesori, cîteva mii adică, pe care domniile voastre îi considerați oarecum impropriu „dascăli”. Ca să vă lămurim pe deplin despre ce e vorba, aflați că și cînd se folosea, în vechime, acest cuvînt, el îl avea ca prim sens pe acela de „învățător”; după aia se referea și la cîntăreț bisericesc, și abia la urmă avea și înțelesul de profesor. Iar noi, cei care vă scriem revoltați, fiindcă e clar că vorbeați despre noi, nu despre coruri bisericești și alte d-astea, sîntem profesori.

Așadar, în numărul precedent al revistei Jupânu’, pe care pînă acum o apreciam, aveți chiar pe pagina 1o notiță în care scrie că „Numai 47 de dascăli suceveni au anunțat ANAF-ul că obțin venituri din meditații…”. Deci: nu poate fi vorba nici despre învățători, nici despre coriști bisericești, că aștia nu dau meditații. Păi ce să mediteze, săracii? Cum se sare coarda la ora de educație fizică ori cum se cîntă psalmul 14!? Așa că ați scris despre noi, profesorii. Și acum trecem la problemele de fond: cum vă permiteți să scrieți că noi, toți ceilalți care nu sîntem printre ăia 47, sîntem „fani Klaus Iohannis” și că facem „nu doar ce spune acesta, ci și ce face acesta”. Adică noi fani sîntem, și chiar așa facem, dar ce-aveți cu bietul om? Ce mari chestii a făcut de v-a căzut vouă, șmecherii de la Jupânu’, greu la maţe!? Că noi știm că domnia sa, distinsul om de știință și de stat, a salvat din bezna necunoașterii mii, zeci de mii, sute de mii de copii neștiutori (pînă să-i salveze distinsul, ulterior deveniți, mai toți, savanți de largă recunoaștere domiciliară). Înmulțind numărul de copii meditați cu cele cîteva milioane de ore necesare pentru a atinge sumele necesare, înțelegeți costurile pentru a aduce lumina în creierele lor și bunăstarea în căsoaiele și pălătoaiele genialului meditator. Tocmai de aia, oricît ne-am strădui noi, cei cîteva mii de fani și votanți ai geniului intracarpatin, nici nu mai găsim cîți copii ar fi nevoie, și nici ei nu mai au bani cît am avea noi nevoie (din cauza sărăciei la care ne-a adus ciuma roșie) pentru a atinge performanțele imobiliare ale Maestrului.

Ei, dar acum e clar: se arată zorii luminoși ai unei epoci de mare deschidere spre meditații la toate alea. Iar fraierii ăia 47, spărgătorii dracului, sigur sînt cîrtițele ciumei roșii.

Mii de profesori supărați că mai sînt copii nemeditați

Fiţi sociabili!