Domnilor redactori,

Am citit cu plăcută surprindere ceea ce ați scris despre mine în ultimul (ei, ce bine ar fi să fi fost chiar ultimul!) număr al săptămînalului Jupânu’. Vă spun cu toată sinceritatea pe care se știe că o avem noi, membrii posibilului partid de guvernămînt care n-a cîștigat niciodată alegerile parlamentare, că dacă continuați pe linia asta remarcabilă, aveți toate șansele să rămîneți în libertate, inclusiv atunci cînd vom schimba legile justiției, după cum s-a angajat însuși posibilul viitor premier, remarcabilul om politic Ludovic Orban. E vorba, desigur, despre legile alea care ne-au făcut să ieșim în stradă și să-i convingem și pe adevărații români, haștagiștii adică, să iasă, pentru a o împiedica pe Dăncilă să le schimbe. Adică cînd le schimbăm noi nu mai e ciuma roșie, nici atentat la democrație și la UE, ci e doar un lucru normal. Ei, dacă o făcea ciuma roșie, atunci era anormal, că ei nu se pricep, că doar ultima dată cînd le-am schimbat am făcut-o tot noi, sub conducerea excepționalului prim ministru al „Guvernului meu”, cum zicea sintagma promovată de genialul fost, actual și, desigur, viitor președinte român al României, domnul Klaus Werner Iohannis, acest veritabil pui de dac. Mă rog, nu pui, că-i ditamai omul. Tocmai de aceea i-am spus personal, așa cum fidel mă citați și dv. pe pagina întîi, că noi, moldovenii, îl așteptăm să descalece, la fel ca Bogdan. Nu știu cum era Bogdan, cel cu prima descălecare, dar domnul Klaus Werner e clar că e așa de înalt încît pare mereu că călărește. Ai zice chiar că i-a fost sursă de inspirație sculptorului care l-a creat pe Ștefan cel Mare. Că tot așa și dl. Iohannis: parcă ar fi mereu călare, ținîndu-se de coama calului, fix pe vîrful dealului.

Ioan Balan, deputat, așteptînd ca dl. Klaus să fie iar votat

Fiţi sociabili!