Domnilor Jupâni,

Subsemnații Lingăul și Vulpoiul, pardon… Claudiu Manda și Marcel Ciolanu…, iar pardon, Ciolacu, că ne-ați zăpăcit de tot cu tehnica asta, tot pardon, manipulatorie, de nu mai știm nici cum ne numim de-adevăratelea, bașca că nici ce funcții mai avem n-am putea spune cu precizie. Așadar, subsemnații Lolek și Bolek sau cum ne-om numi în acte, vrem să protestăm energic față de ceea ce voi, nesimțiților, scrieți sub titlul de „Tableta săptămînii” în numărul de săptămîna trecută al foii Jupânu’, anume că noi doi, trupul și sufletul actualului PSD reformat din temelii, am fi niște lingăi, niște bădărani, niște fel de fel, iar asta numai fiindcă am avut tăria de caracter și demnitatea de a spune lucrurilor pe nume. Ca să ne lămurim: eu, Claudiu Manda, ditamai preș. de partid la mine-n Dolj, m-am dus, mînat de o curiozitate pe deplin omenească, tocmai pînă la Buzău, să mă conving cu propriii mei ochi că prietenul meu Marcel Ciolanu, pardon, Ciolacu, este exact acel genial conducător, acel spirit luminat, acel far călăuzitor de care tot partidul nostru și, deci, toată țara și tot poporul au nevoie. Cum de ce? Ca să ne conducă spre cele mai înalte culmi de prosperitate și bunăstare. Acest geniu carpatin (măcar prin comparație cu proasta) nu are cum să nu-i facă uitați pe alde Iliescu, Năstase ori Ponta, figuri de tristă amintire, prin comparație tot cu domnia sa, care fără ezitare a zis mai zilele trecute că nu s-ar duce, Doamne ferește!, să-l viziteze la pușcărie pe pușcăriașul de Dragnea, fiindcă înălțimea funcției domniei sale în Parlament nu-i poate permite să fie văzut cu niște deținuți, oricum s-ar numi aceștia. Păi vedeți, bă, ce înseamnă tăria de caracter? Demnitate, fermitate, toate alea, pe care i le recunoaște tot Buzăul (care l-a votat în unanimitate) și care îl recomandă șef inclusiv la Mizil și Urlați. Ba și la Pleșcoi, că rimează cu Vulpoi.

Claudiu Manda și Marcel Ciolacu, șucăriți pe voi ca dracu’

Fiţi sociabili!