Domnilor de la filaj,

Nu mă număr printre cei cu psihoze generate de supravegherea dv. Cît timp nu am comis delicte mai mari decît a vă înjura pe domniile voastre, pe șefii dumneavoastră, precum și pe politicienii care v-au inventat, dar și pe ăia care vă folosesc (iar unii vă sînt chiar și complici în sfidarea legilor și a bunului simț) cu orice prilej, nu-mi fac nici un fel de probleme: n-aveți ce să-mi faceți. Reformulez: ați avea ce să-mi faceți, dar nu pot scrie aici chestia asta, întrucît e de o vulgaritate extremă.

Lipsindu-mi deranjamentul psihic, nu-mi rămîne decît analizarea lucidă și aproape detașată a nesimțirii și a totalei lipse de profesionalism cu care mă/ne filați. Aproape că uitasem chestia aia de acum vreun deceniu, cînd dracu’ știe ce ați făcut de ați distrus nu doar telefoanele (al meu și al celui cu care vorbeam), ci chiar și rețeaua americană absolut privată la care era conectat partenerul meu de dialog, de a fost nevoie ca ăia să reseteze… satelitul!!! Am crezut că în timpul scurs v-ați mai specializat, cît de cît, mai ales că pînă prin iulie anul ăsta n-am mai avut asemenea probleme. În iulie, coincidența naibii, același individ m-a sunat de la Ambasada SUA, iar din momentul ăla s-a stricat tot: și telefonul, de mi se întrerupea din 10 în 10 secunde, și Facebook-ul de pe el, și messenger-ul, și… tot! Vreo lună m-am tot chinuit. Degeaba. Apoi, miracol!, s-a dres totul de la sine. Pînă săptămîna trecută, cînd același individ, sosit de data asta de la Bruxelles, dintr-o delegație oficială, m-a sunat. M-a întrerupt tot el, avînd o urgență. Iar cînd, după vreo 2 minute, a încercat să mă sune, a constatat că… dispărusem din lista lui de apeluri!

Întrebarea e: bă, sînteți chiar proști? Sau doar necalificați? Că dacă e vorba de a mă/ne lucra la psihic, ați ratat: sîntem sătui, și eu, și ăla, de cîți proști am văzut toată viața, și de cîți au încercat să ne lucreze. Pînă la urmă ne-au făcut doar chestia aia de nu pot s-o scriu!

Doru POPOVICI

Fiţi sociabili!