Domnilor candidaţi,

Subsemnatul, de meserie (în anii şi în perioadele electorale) votant fără reţinere, ba şi, în calitate de profesor, instigator la votare (acţiunea în sine, nu propaganda în favoarea vreunuia, că nici legea nu-mi dă voie, şi nici eu nu mă pricep la a face reclamă politică) al multor generaţii de adolescenţi, din ’93 încoace, constat cu neascunsă nedumerire că anul ăsta m-aţi cam derutat, atît prin numărul dv. nefiresc de mare, 14 (cum mă-sa s-or descurca americanii cu numai 2!?), cît şi, sau mai ales, prin feluritele meserii, calificări, activităţi, apucături etc. pe care vi le-aţi expus nouă, celor care ar trebui să vă votăm. La o analiză profundă, şi avînd profund inoculată ideea că trebuie să merg la vot, ia uitaţi-vă ce mi-a ieşit: în primul rînd, nu votez comunişti, indiferent cît de „acoperiţi” (inclusiv de liberalism, pentru cine pune botu’) ar încerca să pară. Nu votez nici cu procurori, de cînd unu’ (care-i acum la pîrnaie, nu datorită mie, şi chiar că-mi pare rău!) a acoperit un infractor în dauna copilului meu, iar infractor am ajuns eu, pentru „denunţ calomnios”! Nu votez cu femei, nici măcar cu alea de la ţară. Nu votez cu nemţi, nu fiindcă-s nemţi, ci fiindcă-s profesori… iar de profesori deveniţi scule m-am cam săturat încă de la Petre Roman, dar şi de la Constantinescu, Năstase, Antonescu, că parcă a fost concurs de care se şterge mai apăsat la …fix acolo cu noi, profesorii ăilalţi. Nu votez cu Brînză, Barză, Viezure, Mînz, fiind adept al teoriei că numele spune aproape totul despre purtătorul său. Nu votez cu deranjaţi, fiind sătul de psihozele mele şi considerînd că locul nebunilor, cînd nu apar la tv, e la ospiciu şi nu la Cotroceni. Cei care v-aţi recunoscut în aceste descrieri minimale aţi înţeles, cred, că nu mă întoarceţi din drum. Ăia care nu v-aţi recunoscut, poate vă daţi seama că pentru mine nici nu existaţi, deci cum aş putea să votez nişte holograme, nişte ipotetici sau virtuali!? În concluzie, sper ca zilele de 2 şi 16 noiembrie să fie însorite şi ştiuca să rupă la linguriţă, wobbler, twister sau măcar la oblete. Da’ poa’ să şi ningă sau să plouă, că de votare mi se beep, beep fix în două!

Doru POPOVICI

 

Fiţi sociabili!