Doar nesimţire

În urmă cu vreo săptămînă şi ceva, echipa numită România a întîlnit două adunături cam de acelaşi calibru (dovadă şi rezultatele care, înainte de a fi egale, au fost nule!), înaintea primei partide calculele făcute de FIFA arătînd că gaşca numită România era calificată la Campionatul European în proporţie de 97,23%. La sfîrşitul panaramei, banda de tricolori căzuse pe locul II, mai pierduse şi din procente, dar continua să fie ca şi calificată. De fapt, nu m-ar mira să aflu că a mai şi urcat vreun loc sau două în clasamentul aceleiaşi instituţii, pînă pe VI sau chiar pe V, pe principiul că dacă egalul cu Albania, într-un amical de anul trecut jucat pe teren neutru, te-a săltat vreo opt locuri în clasament, apăi egalul cu Ungaria, în meci oficial, ba şi în deplasare, nu poate să nu te salte şi el! În sfîrşit, ceea ce ne interesează este clasamentul grupei, pe care şi dacă o concepeam noi pe calculator nu puteam să o facem mai uşoară decît a ieşit din urnă. Cu o condiţie: ca ăia puşi să joace sub titulatura de România să priceapă că nu sînt invitaţi din cînd în cînd în cîte o minivacanţă, ci să joace fotbal, atît cît pot şi ştiu ei, adică măcar cît îl joacă la echipele lor de club din Bulgaria, Turcia şi… şi… şi cam atît, că ăia care joacă în ţări normale sînt portari! Cu Grecia, acasă, după trei zile, circul a fost tras la xerox, mingea ieşind plină de sînge după orice contact cu copita de român. Tot ce pot spune după aceste două meciuri e că nu am mai văzut atîta dezinteres, delăsare, lehamite, într-un cuvînt: nesimţire, de la… precedentele meciuri ale aceleiaşi găşti de neobrăzaţi. Cărora li s-ar cuveni pe deplin un loc III şi apoi un baraj cu, să zicem, Olanda. Hai România, hai tricolori! Hai pe locul III!

 

 

Fiţi sociabili!