Doamnelor şi domnilor demisionari,

Am urmărit, poate cu mai mult interes decît în situaţii similare, evoluţia domniilor voastre în timpul scurs de la alegeri, adică aproape un an. Concluzia pe care aş putea-o trage aşa, dintr-o bucată, fără să analizez prea mult, ar fi aceea că …tu-l pe ăl’ care a priceput ceva! E drept că se poate da vina pe vîrsta mea, adică dă-l în mă-sa de boşorog, ce mai poate el pricepe la aproape 64 de ani!? Apropo, cîţi dintre domniile voastre, cu sau fără doctorate la Oprea, aţi auzit (nu vorbesc despre plăcut, înţeles ori măcar ascultat, aşa, cu atenţie) o piesă intitulată „When I’m 64”? O cîntau unii, The Beatles, prin ’67, pe albumul „Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band”, pe care dacă măcar vreo 3% dintre dv. l-aţi fi ascultat, cu siguranţă că România ar fi arătat altfel. Revin la ideea principală: ce aţi făcut, mă, în anul scurs de la alegerile la care, ca boul, şi eu v-am votat? Că în afară de a ne turna toate gogonatele posibile cu salarii, pensii, vouchere de vacanţă, de dimineaţă pînă seara şi iar de la capăt în dimineaţa următoare (de te întrebi de unde atîta condiţie fizică în gît la doamna Olguţa – cum se spune la noi, la coafor -, de poate rage zilnic la toate televiziunile partenere la guvernare!), plus două schimbări de regim (ca la fotbal: post pe post!, adică nu s-a schimbat chiar regimul, că poate era mai bine, ci doar titularii cu rezervele), altceva nu-mi amintesc să fi observat. Ca să ne-nţelegem: Iohannis pare călare (pe situaţie, dar mai ales pe voi!), Corduţa tot aşa, Lazăr e bine mersi şi el, Coldea e liber ca paserile cerului, numai voi ori aveţi dosare, ori demisionaţi ca să nu le mai aveţi. De ce aţi mai candidat, bă, dacă nu sînteţi în stare s-o duceţi?

Doru POPOVICI

 

 

Fiţi sociabili!