De unii nici n-au auzit

 Bob DylanSe poate spune fără ezitare şi categoric fără a greşi că pînă şi în privinţa muzicii România este o excepţie, în sensul că valorile supreme, cele pentru care în restul lumii oamenii umplu pînă la refuz stadioanele cele mai mari, la noi, în cele mai multe cazuri, sînt ignorate (dacă nu de-a dreptul necunoscute) şi nu reuşesc să umple măcar o sală cu cîteva mii de locuri. Nu mai miră pe nimeni că, de exemplu, în iunie 2013, Uriah Heep şi-a anulat concertul de la Arenele Romane fiindcă nu se vînduseră biletele. Iar Uriah Heep înseamnă un reper fundamental al rock-ului, ca Deep Purple, Black Sabbath, Jethro Tull. Apropo, că de-aici m-am stîrnit a scrie rubrica de azi: pe 20 iunie, la Bucureşti, la Sala Palatului, Jethro Tull va concerta din nou. La precedentul lor concert, tot acolo, în 2004 parcă, am fost în sală. Din cele vreo 40 de concerte cu nume grele pe care le-am văzut live, cel al lui Jethro Tull este în primele cinci. O muzică absolut excepţională, fără termen de comparaţie. Concertul din acest an nu este promovat în nici un fel. Eu am aflat de el din e-mail-urile pe care mi le trimite o firmă care vinde bilete. Dar nici o televiziune, nici un ziar sau radio nu s-au învrednicit pînă acum să anunţe, nicidecum să promoveze, acest veritabil eveniment. Încă mai ciudat e cazul Bob Dylan: acum trei ani, la concertul de la Bucureşti, într-un spaţiu numit Zone Arena, unde încap vreo 25.000 de oameni, la Bob Dylan (cea mai influentă personalitate a rock-ului din toate timpurile) nu cred că am fost mai mult de 10-12.000. Bob Dylan revine şi el, tot la Sala Palatului, pe 25 iunie. Aţi auzit, boieri dumneavoastră, pe undeva prin ţara asta prost făcută, despre acest şi mai mare eveniment?

 

Fiţi sociabili!