De la neologisme, la arhaisme regionale

Limba este un organism viu, evolutiv. Trebuie să acceptăm – dacă nu sîntem total retrograzi – că oamenii calificaţi pentru a „parafa” anumite modificări de norme gramaticale trebuie să adapteze mereu dicţionarele academice nevoilor de comunicare ale unei societăţi, cea românească fiind aflată, volens-nolens, într-un proces de accelerată (nu ştim încă dacă o fi bine ori rău!?) globalizare. Inclusiv lingvistică. Că doar nu reiterăm aici că ar trebui să refuzăm iarăşi substantivul „cravată” pentru amuzantul ardelenism neaoş „gît-legău”. Vorbim tot despre „invenţiile” şi compromisurile noului „Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi Morfologic 2”, apărut sub egida definitivă, ca o condamnare, a Academiei.

Dar, că tot veni vorba de neologisme – deşi nu ele, cuvintele străine, cele obligatoriu de „înfiat”, de inclus în dicţionare, mă preocupă acum, ci deruta indusă de noile reguli statuate de invocatul DOOM2 – o să scriu, pe scurt, o poveste de evoluţie a limbii noastre. Una care îi va irita, poate, pe talibanii „bucovenismului” orgolios, de „tip filoaustriac”. Considerat superior „moldovenilor ”, cei aşa-zis „lipsiţi de şansa istorică” a Moldovei de Nord. Bunicii mei din Pîrteşti, de pildă, foloseau încă în anii ’70 pentru obiecte, unelte, utilităţi, tot cuvintele nemţeşti: oberlicht, şparhat, ştrich, şubăr, ţug, feşter, etc. Ce repede evoluează o limbă: fostele neologisme de acum două secole au devenit deja arhaisme regionale! Invoc în context şi deja comunele IT-isme de import: mobil, laptop, etc., nu mai vechi de două-trei decenii. Dar ce înseamnă asta? Că la acea vreme, a preluării de către imperiali a Bucovinei, frumoasa noastră limbă ţărănească, civilizaţia rurală bucovineană, de fapt, nu avea – asta e! – echivalent pentru „nemţisme”, expresie a unei societăţi superioare tehnic, organizatoric. Civilizatoare în fond, deznaţionalizatoare totodată, fie că o recunoaştem ori nu. Şi nu cred că-i de ruşine. E istoria noastră.

Dar, nu critica Academiei e scopul meu în acest articol din seria „deruta limbii române”, ci simpla dumneavoastră informare, punere în temă. Aşadar, iată alte modificări de dată recentă. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2. Pentru învăţămînt, ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. Modificări. DOOM2modifică o serie de recomandări ale DOOM1:

         – scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping, antidumping [(anti)damping], nu [(anti)dumping]; knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt], nu cnocdaun, cnocaut; categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen, pl. congresmeni; recordmen, pl. recordmeni; tenismen, pl. tenismeni (cf. şi femininele recordmenă, tenismenă, formate în româneşte) etc.;

         – unele forme flexionare: a continua are, conform normei actuale, la indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (să) continui (nu (să) continuu), ca şi la persoana a II-a singular, după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia); a mirosi are la indicativ prezent, persoana a III-a plural, forma (ei) miros (nu (ei) miroase);

         – s-au admis, atît la cuvinte vechi, cît şi la cuvinte mai noi, unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală, becisnic / bicisnic, cearşaf / cearceaf, chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă, corijent / corigent, delco / delcou, diseară / deseară, fierăstrău / ferăstrău, filosof /filozof, luminiscent / luminescent, muschetar / muşchetar, pieptăn / pieptene, polologhie / poliloghie, tumoare / tumoră;

– s-au eliminat unele forme sau variante, recomandînd (numai) acciză, astm, azi-noapte, carafă, chermeză, chimioterapie, container, crenvurst, a dăula, de-a-ndăratelea, a dispera, fiică, a fonda, israelian, lebărvurst, luminator, machieur, machieuză, maseur – ca şi cozeur, dizeur, dizeuză -, marfar, magazioner, mesadă, pricomigdală, zilier,etc. Nu (şi) acciz, astmă, as-noapte, garafă, chermesă, chemoterapie, conteiner, de-a-ndăratele, a despera, crenvurşt, fii[fĭică], a funda, izraelian, lebervurşt, luminător, machior, machieză, masor, mărfar, magaziner, misadă, picromigdală, ziler etc.

 

 

Fiţi sociabili!