Cumătră dragă,

O trecut în sfîrşit şi centenaru de o sută de ani şi deja ne îndreptăm cu paşi fulgerători către centenaru următor care sperăm în unanimitate să cadă într-o vară şi nu în condiţii de ger şi ceaţă şi de vînt puternic care împreună ne-o îngheţat sîngele-n vine da pînă la următoru centenar de o sută de ani iaca că se apropie cu paşi la fel de repezi sărbătorile de iarnă findcă între timp luîndu-ne cu acest iureş a evenimentelor aniversare am uitat şi de bradu de Crăciun şi de porcu de Crăciun şi ne-am ocupat numa şi numa de momentele solemne din timpu festivismelor preconizate de domnu nostru preşedinte de judeţ fiind îmbinaţi şi împletiţi fără voia noastră atît cu unirea bucovineană cît şi cu unirea românească în totalitatea ei ceea ce ne-o zăpăcit oarecum de cap da în acelaşi timp o întărit şi o consolidat patriotismu din noi şi ne-o făcut mai rezistenţi împotriva tuturor vicisitudinilor care se anunţă pe plan mondial şi european. Că iacătă că nici n-am băgat de seamă că la graniţa noastră aniversară cu fraţii ucraineni o şi început un fel de război mondial rece spre foarte geros fiind aruncate în aier toate tratatele de pace şi securitate în vigoare şi punînd în pericol unitatea europeană şi mondială în totalitatea lor ceea ce se vede de fapt nu numai pe aceste meleaguri da iacătă că se resimte şi la britanicii de engleji care este nevoiţi să se rupă de bunăstarea europeană şi să se închidă între graniţele lor pentru a consuma singuri din produsu lor intern brut ca hîrciogii ca să nu mai deie la nimeni nici mîncare nici industrializare nici civilizaţie şi să se bucure singuri de ele noaptea ca hoţii ceea ce eu de asta îţi scriu cu atîta îngrijorare ca să nu te trezeşti flămînzită şi aruncată pe drumuri acuma în prag de sărbători de iarnă cînd pe la noi abia de-acuma începe pregătirile pentru distracţii şi voie bună fiind consolidaţi din toate punctele de vedere atît asupra salariilor şi pensiilor da şi în privinţa salariilor pe economie care creşte de la o zi la alta urmărind să ajungă din urmă toate economiile voastre de la saltea şi chiar şi toată economiile mondiale în întregimea lor. Atîta doar că în zilele astea se plînge din ce în ce mai des doamna Viorica că de la anu nu mai are cu cine construi autostrăzile preconizate şi spitalele universale regionale şi şcolile cuprinse în programu de guvernare fiind toţi muncitorii noştri constructori plecaţi din ţară după fantasme de bunăstare şi de asta o zis că o să le deie cît mai urgent salarii ca la doctori dacă se întoarce măcar oleacă la treabă pe şantierele de la noi ceea ce te rog să dai un zvon printre cumătrii şi cunoscuţii de-acolo deopotrivă lu Ionel a lu Adiasporiţei şi să le spui să se grăbească să vină înapoi da mai ales să iasă din embargoalele puse la voi peste noapte de zăpăcita de Tereza a voastră care bag seamă că este o muiere nebătută ca să mă exprim aşa pe după cireş şi-i vai de mama voastră dacă nu se găseşte un gospodar mai îndrăzneţ s-o tragă în tufe şi să-i netezească hormonii puşi pe bigudiuri şi daţi cu fixativ pînă-i iase ochii din cap de plăcere. Aşadar eu dacă aş trăi ca şef de guvern pe meleagurile voastre întîi şi-ntîi mi-aş găsi un prilej de aniversare ca să adun toată naţiunea în juru unor simboluri făcute anume la comandă şi le-aş da la tot poporu o suită de exemple patriotice din trecutu istoric şi în concomitent cu aceste exemple publicate prin toate ziarele şi prin toate televizoarele aş mai inaugura o piaţă agroindustrială într-un cartier mărginit şi aş continua prin sfinţirea unor busturi şi statui călare pe cai mari sau prin aprinderea unor artificii pirotehnice de amploare şi nu m-aş opri aicea ci m-aş duce mai departe cu iniţiativele patriotice punînd la făcut cîteva cazane cu fasole şi cu sarmale de post pe care le-aş împărţi în mod caritabil şi patriotic pe străzi la mulţimea de patrioţi ca să le închid gura nu numa lor personal dar la urmă le-aş împărţi diplome şi medalii şi plachete ochioase la toată lumea prezentă ca să aibă şi pentru copiii şi nepoţii lor cîţi or avea asigurînd astfel şi un viitor măreţ şi patriotic peste măsură la tot prezentu şi viitoru de pe cuprinsu patriei. Aşadar ţine seama de tot ce te-am povăţuit şi cată să ieşi cît mai degrabă din ghiarele lu Tereza şi să te întorci înapoi în satu natal unde te aşteaptă puşi deoparte cîţiva saci plini cu diplome şi medalii şi plachete ochioase rămase de la centenaru de o sută de ani. Drept care închei grăbită prezenta scrisoare şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez cu aşteptare.

Fiţi sociabili!