Cumătră dragă,

Cînd credeam eu mai tare şi mai tare că vizita teutonului de Claps de la conducerea ţării pe plaiurile bucovinene o fost ca un semn sau ca o prevestire de vremuri bune pentru toţi ţăranii şi locuitorii acestor meleaguri numai ce aflu la scurtă vreme că bubosu de Todorel nu s-o lăsat păgubaş să-l zăhăiască în continuare ba dimpotrivă şi în ciuda tuturor aparenţelor din justiţia de antecorupţie s-o pus şi mai tare pe capu lui aducînd de la facultate alte şi alte documente încîlcite pe care să le prezinte la administraţie şi la presa de tot felu ca pe urmă acestea să le deie publicităţii pentru toată lumea şi să ne facă pe noi să intrăm în confuzionare generală ca şi cînd nu ne-ar fi de ajuns toate legile băgate pe sub preş de ani şi ani de zile şi care acuma iese la lumină cu toate grozăviile aferente cum ar fi hoţiile şi conflictele de interese aflate pe scena politică din care nu rezultă aşa cum îţi dai seama şi tu decît zîzanie şi dezbinare naţională şi asta chiar în preajma a două evenimente patriotice de interese naţionale cum ar fi intrarea doamnei Viorica şi a noastră a tuturor ca preşedinte la comitetu european dar şi apropierea vertiginoasă a momentelor de sărbătoare închinate la centenarul de o sută de ani a unirii noastre cu ţara mamă fiindcă de curînd s-o descoperit de către istorici şi cercetători că ţara tată o căzut pe fronturile eliberării de sub jugu fascist şi de asta este cu atît mai importantă această închinare la centenarul de o sută de ani prin care toate pămînturile ne-o fost date înapoi şi ne-o revenit la fiecare în parte iar la care nu o fost de-ajuns ne-o revenit cîte o părticică simbolică pe care o purtăm în sufletele noastre ca s-o transmitem la urmaşii urmaşilor. Că dacă tot vorbesc de pămînt în preajmă de centenar de o sută de ani iaca ce am păţit alaltăieri mergînd în ţarină după nişte rădăcini de hrean pentru murături că cum m-am aplecat să scot din pămînt rădăcinile cu pricina deodată de sub ţărînă s-o ivit pe neaşteptate o toartă de valiză şi trăgînd eu valiza respectivă la suprafaţă am văzut că nu-i o valiză din primu război mondial care s-o soldat cu unirea de care vorbeam mai devreme ci mai degrabă o valiză de diplomat sau de politician sau cel puţin de primar sau parlamentar fiind cu încuietori aurite şi încifrate ceea ce m-am uitat roată-mprejur să nu mă vadă nimeni şi am băgat-o repede într-un sac de iută uitînd de hreanu pentru care am mers anumit iar acuma numai ce am deschis-o cu un cuţit de bucătărie şi iaca îţi pot spune cu toată supriza pe care o trăiesc că în valiză nu se află decît nişte pungi cu gogoşi de aluat presărate cu făină ceea ce spune multe despre democraţia noastră timpurie întrucît aluatu respectiv din care-s făcute gogoşile respective nu-i nici bine crescut şi nici copt destul ceea ce rezultă că nu-i făcut de o mînă de gospodină de prin părţile locului ci pus acolo intenţionat la repezeală în scopu de a ne face de ruşine pămîntu bucovinean şi pe oamenii trăitori în bucuria tradiţiilor şi ospitalităţii bucovinene iar asta eu o consider o sfidare la adresa noastră a tuturor organizată ori de bozgorii de peste munţi ori de sovieticii întorşi de la ţîţa neamului care încearcă să se răzbune pe vremurile de altădată cînd ne conduceau cum vroiau ei spre dezastrul comunist de care slavă Domnului că am scăpat cu obrazu curat şi cu desagii în pod. Ori se mai poate ca aceste gogoşi necrescute să fie plantate anumit împreună cu valiza respectivă ca un semn de înştiinţare liberală că dacă o mai vorbim de bine pe doamna Viorica sau îl mai lăudăm la hore pe domnu Liviu dînşii o să toarne o noţiune de cenzurare în parlament de-o să ne iasă prosperitatea pe nas dimpreună cu tot programu de guvernare la care ne-am angajat prin vot şi prin alegeri libere şi democratice. Şi neştiind de fapt cine-o plantat această valiză defăimătoare sub brazda bucovineană şi neputînd sta la pîndă să vedem cine îngroapă aceste valize prin ţarină pe la noi am găsit repejor o cale de intimidare a acestei acţiuni duşmănoase la adresa centenarului şi ne-am hotărît să îngropăm şi noi nişte cufere cu plăcinte poale-n brîu în semn de protest şi de bunăstare bucovineană ca la o adică dacă trece vreun turist şi vrea să scormonească glia noastră strămoşească măcar să deie peste un produs din Bucovina şi nu peste nişte scîrbe de scoverze aduse de vinitici. Drept pentru care închei furioasă prezenta scrisoare şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez cu indignare.

Fiţi sociabili!