Cumătră dragă,

Cum îţi spuneam cu multă anticipaţie în scrisoarea de săptămîna trecută noi am fost şi sîntem de tot mîndri şi aproape înfumuraţi din cauza la această aniversare de şase sute treizeci de ani de cînd ne aflăm înconjuraţi de istoria măreaţă a Bucovinei ca într-o cetate inexprimabilă cum se zice adica fără să fie învinsă sau dobîndită niciodată de către vrăjmaşii noştri numeroşi perindaţi de-a lungu secolelor şi mileniilor pe aceste meleaguri numa cu gînduri de jefuire şi de umilire a sentimentelor noastre patriotice împămîntenite în acest pămînt sfînt şi sacru binecuvîntat de atîţia şi atîţia preoţi şi de atîtea şi atîtea feţe bisericoase dar mai presus peste toate cîntat şi proslăvit acest pămînt strămoşesc de atîţia şi atîţia poeţi şi compozitori de prin părţile locului şi nu numai şi vezi şi tu cu ochii tăi aşadar că nu mă mai pot opri nicidecum din euforia care m-o cuprins deşi pe scena politică de la capitala ţării se continuă cu batjocorirea statului de drept paralel şi toţi se năpusteşte ca nişte hiene turbate la doamna Codruţa pe care o vrea azvîrlită ca pe-un gunoi peste gardu istoriei şi a prezentului din realitatea recentă dacă nu cumva punîndu-i şi gînd rău pe la cancelariile Uniunii Europene cu alte cuvinte ca să ne compromitem definitiv şi irevocabil tocmai acuma cînd s-o instalat confortabil la guvernare o altă femeie de succes şi anume această doamnă Viorica în premieră naţională da pe care încearcă să o descrediteze diferiţi neputincioşi ca să nu le spun ipotenţi de baroni chiar din partid de la dînsa şi care nu vede cu ochi buni emanciparea femeii din zilele noastre şi nici prejudecăţile din sfera justiţiei unde încearcă să afirme cu neruşinare că se fabrică anumite dosare de încălcare a dreptului omenesc la pace şi bunăstare şi chiar se încearcă a se aduce un prejudiciu european la constituţia noastră consfinţită prin curtea constituţională de netăgăduit. Şi ca să merg mai departe cu indignarea nici în clipa de faţă nu pricep de ce o trebuit să fugă din faţa realităţilor ca atare acest Tudorel bubos pe faţă şi s-o deplasat chiar în Japonia unde de fapt nimeni nu ne poartă de grijă şi în loc să bată la porţile Uniunii Europene de sub nasu nostru şi să explice acolo cu lux de amănunte cum ne facem noi toate temele şi cum fabricăm chiar şi o justiţie independentă împotriva corupţiei dînsu nu ştiu ce caută în ţara lu soare răsare neştiind să vorbească ori să scrie nici o limbă de circulaţie de pe-acolo şi deci fiind nevoit să explice prin semne cu degetu o situaţie destul de complicată care n-o pricepe aproape nimeni nici măcar cei care stă şi aşteaptă pe gînduri de ani şi ani în curtea de casaţie şi justiţie da nici pînă în ziua de azi n-o găsit o formulă perfectă de guvernare a justiţiei independente şi nici un răspuns hotărît la atîtea întrebări care se pune la televizor despre fabricarea probelor din dosare iar noi în loc să ne luăm în sfîrşit destinu în propriile mîini şi să păşim victorioşi către centenaru de o sută de ani de la marea unire cu ţara noastră uite la ce trebuie să căscăm gura de dimineaţă pînă seara fără nici un folos în infrastructura cea mare care rămîne în continuare plină de gropi iar avioanele cade ca potîrnichile şi trenurile ne face să întîrziem la servici ca să nu mai spun de maşinile electrice care nu are destule prize de încărcare la curentu electric şi ne face să ne oprim la drumu mare şi să ne gîndim la vremurile de altădată cînd umblam cu căruţa plină de energie verde cu care se hrănea caii pe la popasuri şi care nu rămînea nimeni de căruţă cum este pe cale să rămînă acuma în plină ascensiune a tehnologiei şi a internetului. Şi mă opresc aici cu nădufu pentru că chiar era să uit de ziua internaţională a îndrăgostiţilor de pretutindeni care chiar în seara asta o sărbătorim şi la noi în sat printr-un bal a gospodarilor la căminu cultural şi unde trag nădejde să mă întîlnesc cu şefu cel nou de post cu musteaţă fistichie adus prin rotirea cadrelor din miliţia locală tocma din sudu ţării noastre din ţinutu teleormănean şi avînd o musteaţă atîta de frumoasă că toate gospodinele de pe raza localităţii noastre o căzut la pat cu lingoare severă de-o băgat spaima în tehnicianu veterinar de la despensaru nostru regional rămas fără doctori şi fără surori care o crezut că s-o umplut satu de gripă ucraineană şi era cît pe ce să migreze şi dînsu pe urmele cadrelor medicale respective pînă cînd s-o dovedit că era vorba numa de nişte frisoane de călduri femeieşti normale la orice etate cînd intervine un flăcău cu musteaţă de şef de partid şi de stat. Drept pentru care închei îmbujorată prezenta scrisoare şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez cu neruşinare.

Fiţi sociabili!