Cumătră dragă,

Cumătră dragă,
Cea mai lată întîmplare posibilă care mi s-o întîmplat în săptămîna trecută nu mi s-o întîmplat nici cu ocazia festivalului internaţional de figuri medievale de pe toloaca noastră unde din cauza lu nevasta lu Gion a lu Adiasporiţei o trebuit ca dînsu să se mascheze în statuie vivace nemişcătoare cu barbă şi cu coif pe cap şi cu zale pe piept şi cu mantie boerească de catifea ca să nu-l recunoască nevastă-sa că şi-o dat întîlnire de adios cu mine pentru ultima oară în această vară lungă şi fierbinte cum numai la americani se întîmplă prin filmele lor dar ca să revin la subiectu de faţă cum îţi ziceam despre Gion a lu Adiasporiţei dînsu cum o sesizat prezenţa lu nevastă-sa de mînă cu plozii pe toloacă m-o şi prins de cap şi m-o băgat sub faloanele la mantia lui boerească ca să mă păzească de un scandal de faţă cu toată lumea prezentă da în acelaşi timp să o păzească şi pe nevastă-sa de impacte emoţionale care şi aşa o plîns în hohote văzînd la televizor acele antentate de la Barcelona care capitală o cunoaşte nu pe cale turistică ci de la spălat vasele la un restaurant situat chiar în locu cu pricina unde o căzut pradă mai mulţi cetăţeni nevinovaţi ceea ce şi noi oricît am fi de departe de meleagurile spaniole ne solidarizăm la durerea pricinuită familiilor şi ne declarăm total împotriva acestor acte de terorism internaţional şi le condamnăm cu toată forţa de care sîntem în stare ceea ce şi guvernu nostru o făcut-o deja încă de la prima oră. Şi cum îţi spuneam despre noi doi aflaţi în pragu despărţirii pentru un an de zile faţă în faţă cu această situaţie familiară cu nevastă-sa apărută fără de veste şi cu plozii de mînă deodată plodu lui cel mai mic o început a întinde de un colţ de la mantia lui boerească şi a trage de dînsa ca un apucat de drac de copil crescut în străinătate şi nedeprins cu bună creşterea noastră bucovineană şi deci cît pe ce să-l deie de gol pe Gion a meu şi pe mine deopotrivă care mă aflam pitulată sub mantie cînd noroc de domnu nostru preşedinte de judeţ care o apărut ca din pămînt înconjurat de ziariştii lui cu camere de luat vederea şi care fulgerător s-o urcat iute pe un scăunel de pe-o sfoară şi şi-o dat drumu în gol înspre rîpa lu Spurcăciune de-am rămas şi noi şi tot poporu cu gurile căscate ca să nu mai spun de plozii lu Gion care o luat-o la fugă la vale după domnu nostru preşedinte de judeţ ca să se prindă şi ei de sfoară şi să guste din delicateţele turistice oferite cu acest prilej medieval de care în deaspora lor n-are parte fiind foarte scumpe şi destinate numa vedetelor de televiziune. Şi cu această ocazie uite-aşa am scăpat de nevasta lu Gion şi ne-am putut vedea de treaba noastră care nu prea era excitantă cîtă vreme stăteam amîndoi ca statuile vivace împietrite iar eu pe sub mantia lui nu puteam să fac o mişcare cît de mică că s-ar fi sesizat imediat spectatorii şi ar fi intrat la cine ştie ce bănuieli zicînd că aşa ceva nu-i autentic cum de altfel s-o promis prin afişele aferente unde apărea şi Ştefan cel Mare pe cal şi deci ne făceam naibii de barabule în faţa istoriei glorioase care la anu sărbătoreşte un centenar de existenţă şi se dă de băut în prostie cu această ocazie care se arată numa la o sută de ani iar noi o să fim norocoşii norocoşilor că am prins-o în viaţă ca să le povestim nepoţilor despre ea. Şi ca să ajung iarăşi la ce vroiam să-ţi spun cum am rămas lată pentru mai multă vreme iacătă că s-o întîmplat să ne substragem de la forma de statuie vivace şi să plecăm tocma la capitala de judeţ unde era un spectacol de avioane pe cer şi cu această ocazie mi-o zis Gion că avioanele se poate vedea cel mai bine culcată cu faţa-n sus ceea ce n-am mai stat pe gînduri ca mironosiţa şi nu ştiu cum se face că nici avioane n-am zărit şi nici ceru nu l-am văzut iar cînd s-o terminat tot spectacolu de avioane m-am trezit că era noapte şi Gion nicăieri şi eu mare şi lată şi crăcănată de nici acuma nu pot merge ca lumea. Drept pentru care închei această scrisoare şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez în această stare.
Fiţi sociabili!