Cumătră dragă,

Ştii ce-am aflat că face nemţii şi alte popoare nesimţite europene acuma cînd le-o plecat forţele noastre de muncă de pe plantaţiile şi şantierele lor şi o venit să investească pe meleagurile natale inteligenţa cu care o plecat în urmă cu mulţi ani şi pe care o ascuţit-o an de an prin forţa de muncă prestată între străini? Ei bine află cumătră dragă că aceşti nesimţiţi de nemţi şi alţi locuitori învăţaţi numai cu trîndăveala s-o gîndit că dacă prin programu nostru de guvernare de la capitala ţării o să ajungem să-i întrecem la progres şi civilizaţie o să fie vai şi amar de capu lor şi de civilizaţia lor aşa-zisă şi de asta acuma se dă bine pe lîngă această forţă de muncă şi nu ştie cum să mai facă ca să nu rămîie industria lor şi serviciile lor cu buzele umflate de şomaj şi recesiune economică şi caută fel de fel de prilejuri să se deie bine pe lîngă preşedintele nostru de judeţ şi faţă de alţi conducători de pe la noi care reprezentăm cea mai puternică forţă de muncă din ţară şi deci face tot ce le stă în putinţă să nu care cumva să rămînă vreunu să-şi găsească servici prin Bucovina noastră şi să nu mai plece înapoi la deaspora şi de asta acuma şi noi ne luptăm cu mentalităţile ca să nu le iasă pasienţa la nemţi şi la aceşti nesimţiţi care le bagă în cap că numa la dînşii este nivel de trai şi de civilizaţie ceea ce nu este adevărat uitîndu-te numai de jur împrejur şi văzînd recoltele bogate şi casele frumoase şi bine gospodărite dar şi climatu de producţie agricolă şi industrială care o luat avînt datorită programului de guvernare ca să nu mai spun de climatu de securitate instaurat prin toate localităţile încît de vreo două săptămîni nici nu mai este nevoie de poliţai în patrulare sau în alte activităţi de cercetare şide arestare ca dovadă că s-o produs peste noapte sute şi mii de pensionări şi lăsări la vatra satului din acest sistem de ordine şi disciplină publică ceea ce în ţările lor nenorocite de terorism abia acuma-i nevoie de forţe de ordine şi disciplină şi deci iată diferenţa dintre ţările noastre unde la dînşii nici turiştii nu mai are curaju să calce şi se îndreaptă cu toţii spre meleagurile noastre naturale şi pline de verdeaţă şi de aer curat şi de ospitalitate. Că ca să ţi-o spun pe aia dreaptă numai acuma la pelerinaju de la Putna o fost preconizate cîteva milioane de pelerini de toate naţionalităţile veniţi să asculte pildele marelui nostru domnitor de faimă internaţională Ştefan cel Mare care dacă trăia în aceste clipe prezente cu siguranţă încăleca pe iapa lui de luptă şi se repezea direct în inima Europei pentru a făcea o consfătuire internaţională cu toţi cetăţenii noştri plecaţi să muncească printre străini mînîndu-i pe toţi de la spate să se întoarcă la glia strămoşească şi să investească în locuri de muncă şi afaceri de succes ceea ce de bună seamă că este un exemplu şi pentru domnu nostru preşedinte de judeţ în această direcţie şi pentru doamna prefectă de judeţ pe aceeaşi direcţie deşi dînsa face parte din programu de guvernare din opoziţia domnului preşedinte de judeţ da care pînă la urmă îşi dă amîndoi de bună voie mînă cu mînă pentru prosperitatea acestei Bucovine care o stat lamasa Europei de sute şi mii de ani iar acuma îşi dobîndeşte locul cuvenit în concertu turistic de pe la noi fiind în stare să facă şi la noi în luna octombrie de la toamnă un mare festival de băut bere cu cîrnaţi şi de cîntat doine şi balade din gîtlej îmbunătăţind acest aspect cultural prin instrumentele noastre specifice din folclor dar şi adăugînd o componentă culinară locală şi în acelaşi timp de largă respiraţie europeană cum ar fi cîrlanii la proţap sau păstrăvii la afumătoare sau micii la grătar şi cîte şi mai cîte vorba lui Ion Creangă marele nostru povestitor de literatură română originală de care nu se mai satură tineretul studios şi ţi-aş tot povesti tot aşa pînă mîine şi m-ar prinde chiar şi luna octombrie dacă n-ar trebui să pun punct la această scrisoare şi să te îmbrăţişez cu exaltare.

Fiţi sociabili!