Cumătră dragă,

Am stat şi am bocit trei zile şi trei nopţi în sala de clasă de la şcoala de fericire de sub crucea cu becuri şi cu oglinzi a domnului primar de pe deal că nici acuma cînd îţi scriu scrisoarea de faţă nu mi s-o uscat lacrimile pe obraji ceea ce o dus la degradarea fondului de ten preparat special pentru mine de Florica lu Junghietu înainte de a pleca la tîrgu de produse în Bucovina căci acest fond de ten este preparat de Florica după o reţetă bucovineană din moşi strămoşii ei care lucra la pădure şi iarna şi vara şi cînd venea acasă trudiţi se desculţa de colţuni şi-i punea la uscat pe cuptor şi tot pe cuptor se deda la femeile lor şi nu ştiu cum se făcea că a doua zi femeile lor avea un ten ca-n poveştile lu Albă ca Zăpada şi de aici s-o păstrat acel secret de fabricaţie a fondului de ten pe care-l ştie numa Florica lu Junghietu şi nu-l spune la nimeni da mie îmi dă într-o cutiuţă naturistă făcută anume de dînsa cu numele ei scris alături de localitatea din care face parte şi de asta se mîndreşte că-i produs în Bucovina şi nu l-ar devulga în ruptu capului şi nici nu l-ar duce la alte tîrguri prin Italia fiindcă o auzit că la aceste tîrguri în loc să se deie femeile peste faţă cu dînsu se apucă să frece oalele şi blidele şi chiuvetele ca cînd ar fi detergent de spălat vase neştiind să preţuiască aceste metode biologice care numai la noi la Bucovina se mai păstrează şi deci ar trebui să vină dînşii la noi şi nu să mergem noi la dînşii căci ne costă prea mult biletele de avion başca că aicea cînd vine nimereşte direct la concertele gratuite de muzică bucovineană unde poate juca pînă rămîne fără răsuflare şi deci nicăieri nu-i ca la noi cum spunea şi domnu nostru preşedinte de judeţ cînd îşi amintea de aceste comori spre deosebire de alte locuri unde comorile o fost vîndute sau privatizate şi nu se mai găseşte decît în amintiri din copilărie. Da uite cum m-o luat gura pe dinainte şi în loc să-ţi povestesc de ce am bocit necontenit trei zile şi trei nopţi închisă în clasa de la şcoala de fericire eu m-am pierdut în aceste amănunte folclorice dar însă pe mine de fapt m-o buşit plînsu cînd am auzit că iarăşi s-o dat premiile Nobel pe plan internaţional şi iarăşi ne-o fentat şi de data asta nişte arbitri internaţionali şi iarăşi n-am luat nici un premiu şi nici măcar o menţiune sau o diplomă de participare ceea ce este chiar strigător la cer în condiţiile în care noi ne-am prezentat cu fruntea sus şi îmbrăcaţi naţional la acest festival de produse în Bucovina printre care îţi menţionez păstrăvul fîntînel care trăieşte numai în fîntînile bucovinene iar dacă-l duci în alte fîntîni nu rezistă nici douăzeci şi patru de ore care în mod obligatoriu trebuia premiat de domnu Nobel fiind cel mai deosebit şi mai gustos păstrăv din lume ca să nu mai zic de alte preparate inventate de domnu Baciu din Bucovina care o inventat pentru prima dată pe plan mondial ceafa afumată de porc cu trei rînduri de slănină şi cîrnaţii de pus pe varză şi tochitura cu jumări ceea ce dacă era de faţă domnu Nobel se lingea pe degete şi nu mai pleca cel puţin zece ani din Bucovina văzînd atîtea produse care merita premiate şi-s mai mult ca sigură că după această şedere făcea şi nişte declaraţii de presă internaţională de stătea mîţu-n coadă însă ca de fiecare dată o intervenit propaganda sovietică prin antena trei şi o dezinformat opinia publică europeană şi mondială intoxicînd audienţa de pretutindeni cu aşa-zise plagiate de doctorat care aceşti doctori fie vorba-ntre noi n-are nici după ce bea apă însă în schimb se preface în savanţi de renume mondiali iar dacă-i iei la bani mărunţi nu ştie decît să-şi deie ochii peste cap şi să scrie reţete de slăbit fiindcă n-o gustat niciodată din balmoşu bucovinean şi nu s-o atins în viaţa lor de un cîrlan jintuit la ceaun stropit la urmă cu afinată şi cu rachiu de muguri de brad şi deci cu alte cuvinte nu ştie pe ce lume trăieşte drept care ar trebui interzişi prin constituţie şi băgaţi la puşcărie pe viaţă. Mai pe scurt eu de asta am bocit în hohote în loc să plîng de fericire că ne-o premiat în sfîrşit şi pe noi domnu Nobel iar acuma închei cu ochii în lacrimi prezenta scrisoare şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez cu indignare.

Fiţi sociabili!