Cumătră dragă,

Cred că mi-o căzut greu la stomac găluştile primite la zilele capitalei de judeţ unde am participat ca pelerină de frunte la puparea moaştelor şi la plimbarea lor prin spaţiul terestru de pe raza localităţii şi aşa cu greaţă de la stomac şi cu greaţă în suflet din cauza liberalilor care şi-o luat judeţul înapoi din mîna pesediştilor m-am pus pe cumpănit şi pe cugetat despre ce poate să ne mai aştepte la capătul tunelului întunecat în care ne-o azvîrlit a nu ştiu cîta oară istoria modernă şi contemporană. Şi cugetînd eu aşa în timp ce stăteam pe o parte ca să-mi scadă durerea de pîntece deodată m-o fulgerat o lămurire de toată frumuseţea referitoare la toate evenimentele care se întîmplă atît la noi cît şi pretutindeni şi la soarta noastră pecetluită mai precis mi s-o arătat lipsa de curaj şi de vitejie cu care ne gîndim noi la ziua de mîine în timp ce alte popoare se sprijină chiar pe acest curaj şi pe această vitejie cînd acţionează în numele idealului năzărit peste noapte şi aici am să-ţi dau exemplu chiar poporul britanic de engleji care s-o săturat să mai hrănească gurile flămînde ale Europei venite la cerşit şi la furat şi o hotărît la urnele lor de votare să întoarcă curu la civilizaţia umanitară furnizată de Uniunea Europeană şi să zică un răspicat şi binemeritat brecsit la aceşti derbedei care nu ştie decît să întindă mîna la pomană iar cînd este vorba de muncă cinstită se dă la o parte ca untdelemnul pe apă şi se separă de orice formă de cooperare în numele păcii şi securităţii internaţionale. Şi cu acest brecsit în frunte adica mai pe româneşte cu acest sictir pe mama voastră uite că o reuşit să iasă la liman şi să se separe de toate relele văzute şi nevăzute rămînînd fiecare acasă la el cu oile lui şi cu economia lui politică bună-rea da măcar ştie o treabă că nu mai vine nimeni să-i sufle mucii în borş mai ales ţiganii de serieni care ne-o făcut implicit şi nouă un mare deservici cînd ne-o luat locurile de muncă de la gură fiind compătimiţi şi ţinuţi în braţe de doamna Angela care acuma degeaba regretă prea tîrziu cele întîmplate şi se dă lovită în moalele orgoliului personal căci cale de întoarcere nu mai există ceea ce abia aşteaptă americanii să pună gheara pe bogăţiile ţării noastre mai precis pe aurul nostru depozitat în băncile englezeşti de profil de unde se speculează toate crizele mondiale şi toate nenorocirile care o să vină peste ţara noastră aducînd foamete şi depreciere morală la scară naţională. Şi gîndeşte-te şi tu cumătră dragă cum să nu se intensifice corupţia şi debandada politică iar tu în loc să stai liniştită în pat cu capul pe pernă deodată te trezeşti tresărind la fiecare zgomot şi la fiecare mişcare de frica emigranţilor cu bombe la cingătoare fiindcă şi dînşii oricît ar fi de spurcaţi şi de îndoctrinaţi cu religie specifică tot are mai mult curaj şi vitejie decît avem noi la momentul de faţă reuşind să arunce în aer chiar şi aeropoarte internaţionale pe cînd a noştri stau înfricoşaţi în dosul portiţei aşteptînd de la liberali să le repare podeţele şi să le desfunde şanţurile după puhoaiele din ultima vreme ceea ce este chiar o ruşine naţională de proporţii de-mi vine să-mi crape obrazul de ruşine. Ca să nu mai zic cumătră dragă de preşedintele Claps care în loc să ne apere locurile de muncă distruse de aceleaşi puhoaie dumnealui se plimbă de mînă cu sclifosita şi sofisticata lui soţie pe malurile Senei sau pe alte maluri celebre făcînd cu ochiul în mod complice la şefii de state cu care dă nas în nas neştiind că aceşti şefi de state de fapt unelteşte să ne scoată şi pe noi din Uniunea Europeană şi să ne ia ajutoarele nerambursabile lăsîndu-ne pradă stihiilor naturii dezlănţuite. Uite de asta cred eu mai degrabă că am greţuri la stomac şi nu din pricina găluştelor de la zilele capitalei de judeţ fiindcă mă gîndesc că aceste găluşte o avut binecuvîntare de la înalţii prelaţi şi de la sfinţii părinţi prezenţi pretutindeni ferindu-ne astfel prin rugăciunile lor de a ne sta pe stomac şi de a porni şi noi un brecsit blestemat pe aceste meleaguri. Drept pentru care închei îndurerată această scrisoare şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez cu îngrijorare.

 

Fiţi sociabili!