Cumătră dragă,

Poate că ai fost mirată de scrisoarea trecută unde ţi-am relatat despre tot felu de arme printre care şi arma culturală a poporului nostru dar să ştii că pînă şi domnitorii noştri se folosea de dînsa în momente de răscruce istorică scoţînd-o la luptă în faţa năvălitorilor şi salvînd astfel de nenumărate ori momentele de năvălire a barbarilor şi a popoarelor migratoare şi deci zidind nenumărate monumente de literatură şi de muzică populară nemuritoare ca să nu mai spun de aceste mănăstiri în faţa la care aceşti migratori se intimida iar atunci intervenea domnitorii noştri cu armatele călare şi-i căsăpea cîtă frunză şi cîtă iarbă. Iar acuma se arată la orizont tot aşa un astfel de moment istoric reieşit din situaţia teritorială a ţării zdruncinată din temelii după doborîrea prin fraudare a conducerii de partid şi de stat de către aceşti spurcaţi de Ponta şi Antonescu şi instaurarea unui climat de confuzie generală unde nu se mai ştie nici număru de alegători da nici număru de persoane cumsecade ce trăieşte şi munceşte pe aceste meleaguri şi atunci se constituie ca să mă exprim aşa condiţiile favorabile de pierdere a indentităţii iar fără indentitate se pierde încetu cu încetu şi graiu şi portu şi pînă la urmă şi fiinţa noastră naţională cum bine zicea un savant de renume mondial în cărţile de istorie. Şi aşa ceva o reieşit cu claritate cum îţi spuneam chiar la festivalu de întîlniri unde am fost eu săptămîna trecută şi unde am văzut cu ochii mei aceşti invadatori ucraineni şi polonezi şi ungureşti şi de alte naţionalităţi cum încerca prin metode specifice să atragă aplauzele poporului român vrînd cu alte cuvinte să abată atenţia de la filonu nostru cultural şi să se insinueze în gustu artistic a spectatorilor care se manifesta paşnic la o halbă de bere şi la o porţie de mici ori de şaorma care şi asta din urmă fiind o armă culinară perfidă de modificare a gustului popular şi de abatere la alte forme de civilizaţie însă cum era şi de aşteptat la momentu oportun o năvălit formaţiile noastre de tarafuri şi de dansatori în ciubote şi cu bondiţe şi sumane şi cu căciuli punînd stavilă viniticilor şi lăsîndu-i cu gura căscată fiindcă la dînşii nimeni nu suportă aceste bondiţe şi aceste sumane şi aceste căciuli pe vreme de canicolă pe cînd a noştri îşi manifestă bărbăţia şi tăria de caracter indiferent de anotimp şi de vremea de-afară avînd şi un miros specific naţional care combate de la distanţă apele de colonie cu care se dă invadatorii europeni şi ucraineni deopotrivă. Şi acuma îmi dau seama în sfîrşit că acest festival de întîlniri o fost o încercare de confiscare a acestui spaţiu teritorial pe care-l locuim de la daci de la romani sub numele de Bucovina şi de contopire a lui cu un spaţiu regăţean ceea ce nimenea nu este de acord şi nici nu vrea să audă în frunte cu domnu nostru preşedinte de judeţ care o fost şi care dacă era şi astăzi ieşea cu pieptu înainte şi cu toate recoardele mondiale realizate de dînsu cum ar fi acel ou uriaş încondeiat pe vecie sau cu formaţiile de bătut toaca şi clopotele şi ar fi pus pe fugă prin aceste arme culturale pe oricine ar fi cutezat să propună o asemenea gogomănie de regiune cu capitala în cu totu în altă parte decît la noi şi deci vreau să-ţi amintesc că tot dînsu după ce ar fi izgonit acele formaţii artistice spurcate s-ar fi apucat de construit peste tot nişte porţi bucovinene gospodăreşti ca să le poată trînti în nasu invadatorilor iar noi am fi rămas de-a pururi în Bucovina ca într-o ogradă de gospodari şi nu ne-ar mai fi păsat de nimeni şi de nimic. Da din păcate aşa ceva nu se poate cu noua conducere de partid şi de stat care în loc să pună picioru în prag stă şi dezbate şi tot dezbate pînă ce ne-om trezi cotropiţi de nişte covrigari. Ceea ce eu nici nu vreau să mă gîndesc şi pînă săptămîna viitoare te îmbrăţişez cu înfricoşare.

Fiţi sociabili!