Cînd e să s-aleagă praful…

Spuneți drept: de cîte ori într-o viață de om te poți gîndi că o să vină și o vreme în care să se reia derby-urile de mare tradiție din fotbalul românesc, de felul Rapid – Dinamo, numai că… în divizia B!? Iar asta numai dacă pe dinamoviști îi va lovi norocul acu’, la urmă, și vor încheia cumva campionatul, chiar dacă pe unul din locurile retrogradante, în loc să se declare falimentul în care practic se află de niște (zeci de) ani.

Am scris, și aici, și în „Monitorul”, de prea multe ori despre porcăriile practicate și perpetuate ani de-a rîndul pe partea financiară la Dinamo pentru a mai relua subiectul. Singura chestie care mai merită încă dezbătută, dar nu mult, ar fi cum naiba de n-a făcut încă nimeni pîrnaie, cînd absolut toți cei care s-au perindat pe acolo au fost niște borfași fără pic de ezitare în a jecmăni tot ce era de jecmănit la club?

Cele două echipe despre care am scris mai sus, Dinamo și Rapid, au avut traiectorii distincte în acest ultim an competițional: Dinamo a început, ca de obicei, campionatul cu gîndul la cupele europene, ca să le facă o bucurie lui Borcea și celor 317 copii ai săi, l-a continuat așteptîndu-i pe cei (coincidență!) 317 investitori din Calea Lactee și, dacă tot n-a fost să fie bal, îl va încheia la spital! Fiindcă, începînd cu magazionerul îmbolnăvit acum ceva vreme și continuînd cu cei 18 de acum (o fi recidivat și magazioneru’?, că nu-mi imaginez că la Dinamo mai sînt 18 fraieri care așteaptă salarii, stadion și investitori din Madagascar!) e clar că apare tot mai evidentă nevoia ca Dinamo să-și facă spitalul propriu, unde să-și facă și cantonamentele. Rapid părea hotărîtă să promoveze, ba chiar a lăsat o bună bucată de vreme impresia că s-ar putea învrednici s-o facă. Numai că și aici și-a băgat un drac coada, așa că în loc de promovare se profilează un mare eșec. Cei doi specialiști în salvări/promovări, Mulțescu și Alexa, promit derby-uri de mare angajament la anu’. Numai că în B!

Fiţi sociabili!