Cezar Straton

Cezar Straton nu mai scrie la Jupânu’, dar asta nu înseamnă că noi nu putem scrie despre el atunci cînd e cazul. Dar ia mai bine să-şi scrie singur: „Momente de emoție totală (pentru mine) la primirea unuia din premiile AJTR: Asoc. Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (recunoscută internațional, respectabila, exigenta asociație profesională condusă, măiestrit, consecvent și eficient de Mihai Ogrinji – România pitorească): premierea cărții mele « Basarabia și Bucovina » (2 vol). Bunul, vechiul meu prieten basarabean Alecu Reniță (cel care ține în viață revista « Natura » din Chișinău, care are, încă, acolo, mii de abonați și cititori! – o rară performanță pentru orice publicație « print ») a amintit o întîmplare de care – aproape că – eu uitasem: cum am reușit noi doi – eu și Alecu – să ducem dincolo de Prut, prin acei tulburi ani 1990-1992, cîteva sute de puieți de tei (arborele « eminescian » prin definiție). Am aflat de la Alecu: mulți puieți « s-au prins » acolo, în parcul din Chișinău și au, deja, teii noștri vreo 25-30 de ani (unii fiind, totuși, tăiați, cu ură, de către alogeni). Mi-a făcut plăcere și întîlnirea cu marele sportiv Ivan Patzaichin, invitat al Galei.  Un om de o modestie și bun simț excepționale. Enfin, momente deosebite de suflet românesc și mă bucur că românii, aflați în interiorul sau în afara actualelor fruntarii comunică, se întîlnesc. Mă simt onorat și – cumva – împlinit: „triunghiul” Suceava (România) – Chișinău – Cernăuți, pentru care scriu (și nu numai scriu, ci lucrez) de prin 1990 încoace e viu! Doamne-ajută! Să-mi fie scuzată aparenta lipsă de modestie, vă rog!”.

E scuzată. Şi dacă tot i-am luat textul lui Cezar de pe Fb, i-am luat şi o fotografie. Să fie primite. Felicitări, Cezar Straton, pentru premiu!

Fiţi sociabili!