Ceva se va schimba

Covid-19!!!??? Necunoscut și incertitudine, multe semne de întrebare, o sumedenie de întrebări la care nu găsim răspunsuri, cel puțin pentru moment, și, bineînțeles, teamă pe de o parte, dar și speranță. Cred că acestea sînt sentimentele pe care le trăiește fiecare dintre noi, omenirea în general, în aceste zile.

Va trebui să găsim în noi puterea de a lupta și a trece cu bine mai departe, de a nu ne „devora” între noi (metaforic vorbind, se înţelege) înainte de a ne răpune noul coronavirus, de a găsi puterea să rămînem OAMENI înainte de toate și de a re-învăța să aplicăm unul dintre învățămintele biblice, și anume de a ne iubi aproapele, încercînd să ne abținem de la „a arunca cu piatra” fără să privim mai întîi la propria persoană…, la  propriile acţiuni şi reacţiuni, la propriile greşeli sau interpretări eronate, la propriile fapte bune sau, mai ales, la lipsa acestora. 

Uneori nu o boală în sine ne aduce sfîrșitul, ci mai degrabă teama și frica care se pot instaura în mintea noastră sau a celor de lîngă noi, respectiv în mentalul colectiv. Asta nu înseamnă însă că aş considera că soluţia ar putea consta în a se ascunde „sub preş” efectele noului virus, răspîndirea sa rapidă, sau statisticile care ne sînt oferite zilnic de pe tot mapamondul. Nu! Nu trebuie să ne ascundem capul în nisip aşa cum o face struţul în faţa pericolului, fiindcă nu aceasta este soluţia salvatoare. Din contră, trebuie să luptăm… Cum? Medicii, care sînt în prima linie, se luptă deja cu efectele coronavirusului, în încercarea de a salva cît mai multe vieţi, cercetătorii o fac în încercarea de a găsi un antidot, un vaccin, şi asta contra-timp, autorităţile în încercarea de a lua cele mai bune măsuri cu privire la diminuarea răspîndirii virusului, iar noi, ceilalţi, trebuie să o facem în încercarea de a fi responsabili, adică în a asculta şi a pune în practică sfaturile şi recomandările ce ni se transmit pe toate căile.

Trăirile fiecăruia dintre noi trebuie să fie în consonanţă cu trăirile celorlalți, iar trecerea cu bine peste această grea încercare pentru întreaga omenire, aşa cum sînt convins că se va întîmpla, va pleca de la a avea încredere în medici și cercetători şi în măsurile de protecţie luate de autorităţi, dar şi…, pe de altă parte, de la ceea ce vom face noi înşine, fiecare dintre noi în parte şi toţi ca un întreg. Şi, desigur, de la a rămîne uniți în faţa noii pandemii care are deocamdată extrem de multe necunoscute.

Iar cum semnalele transmise încep a fi pozitive, trebuie să avem încredere că totul va fi bine şi să încercăm a avea o atitudine optimistă. Lupta cu virusul va începe să dea roade consistente, iar dacă noi vom reuși să ne stăpînim și… să ne învingem temerile, respectiv dacă vom reuși să fim responsabili de la mic la mare în ceea ce priveşte respectarea măsurilor luate de autorități în încercarea de diminuare a răspîndirii virusului, cred că atunci vom ieși mai întăriți din această încercare, cu victime cît mai puține (mi-aş dori să spun fără nici o victimă, dar la cum se prezintă lucrurile cred că va fi puţin probabil). 

Cum va fi după? Aş vrea să cred că vom deveni mai buni și nu vom mai fi la fel de vehemenți ca pînă acum. Dacă nu în toate aspectele vieţii cotidiene, măcar în anumite probleme, cum ar fi, spre exemplu, cele legate de medici și celelalte categorii de personal medical, de sistemul de sănătate ca întreg. Aş vrea să cred că vom putea să ne privim în ochi unii pe alții fără să fim nevoiți să ne plecăm privirea în pămînt din cauza unor eventuale atitudini greșite din perioada epidemiei. 

Oricum, în altă ordine de idei, cred că lumea nu va mai fi la fel după această pandemie, cel puţin pe termen scurt. Omenirea va trece cu bine şi va ieşi învingătoare, dacă pot să mă exprim aşa, din lupta cu acest nou virus, aşa cum a făcut-o de atîtea ori în decursul timpului cu atîtea alte epidemii şi pandemii, dar cred că ceva se va schimba…

Gabriel CĂRĂBUŞ

Directorul Bibliotecii „I. G. Sbiera”

Fiţi sociabili!