Blazon la stînă!?

În perioada de șomaj tehnic care a cuprins cam toată România, problema plății salariilor fotbaliștilor și ale celorlalți angajați ai cluburilor n-avea cum să nu devină una majoră, din moment ce între salariile declarate de patronate și cele reale, achitate, e o diferență de… chiar așa, cît de mare?, da, cred că așa e,  de… cîțiva ani buni de pușcărie. Cum pentru ce? Pentru fals și uz de fals în înscrisuri oficiale, dar mai ales pentru spălare de bani.

Cum să faci să pară că nu-s!?

La vreo două săptămîni după ce nemții au dat drumul la surogatul de fotbal, prefăcîndu-se că impun măsuri de protecție (cum naiba să nu ai contact cu adversarul, chiar nas în nas, dacă e vorba de centrări în careu, măcar la loviturile de colț care să tot fie vreo 10 în fiecare meci!?) pe care evident că nu le poate respecta absolut nimeni, ne-am gîndit și noi că ar fi numai bine să dăm drumul la fotbal, dacă la restaurante tot nu ne-am învrednicit…

Filologie sau tupeu!?

În general în lumea sportului, dar parcă și mai evident în sportul românesc, școala apare ca un element opțional (era să scriu „facultativ”, dar eventualii cititori din rîndul sportivilor probabil că ar fi înțeles că zic de bine, adică despre facultate!) și adesea chiar dăunător evoluției în plan sportiv a talentului (născut) aflat pe traiectoria către (mort) speranță!