O ţară toxică: România

E un obicei împămîntenit cam în toată lumea şi în toate sporturile: marii sportivi, şi nu doar cei născuţi în ţări sărace (unele infinit mai sărace decît a noastră), îşi părăsesc ţara de baştină pentru o alta sau altele unde sînt mai bine plătiţi. Apoi, cînd se apropie momentul retragerii odată cu înaintarea în vîrstă, revin pe meleagurile natale spre a-şi face retragerea mai uşoară printre prieteni, rude, adică printre cei care i-au iubit cel mai mult. Excepţiile sînt puţine şi aproape inexistente la nivelul marii performanţe.

Mai penali decît penalu’

Săptămîna trecută, în ciuda începerii Wimbledon-ului şi a meciurilor din Confed Cup, pe români i-a preocupat în infinit mai mare măsură soarta tandemului Gigi-Steaua, problemele majore fiind: Gigi iese sau, dimpotrivă, primeşte vreun bonus (pînă la urmă l-a primit!), iar Steaua va fi exclusă sau nu din Champions League?

Balamuc sau brutărie?

Azi (vineri, 21 iunie) cînd scriu această rubrică pentru Jupânu’, am aflat că Rapid Suceava a fost re-răs-străprogramată să joace miercuri, 26 iunie, un meci din campionatul încheiat cu vreo lună în urmă. Şi nu un meci oarecare, ci unul pe care-l cîştigase conform tuturor regulamentelor din România, din lume şi din galaxie, întrucît adversarul de atunci, conform aceloraşi regulamente, fusese penalizat cu pierderea meciului.