Nu trebuie să ai cine ce studii de specialitate (sociologice, psihologice ori doar logice – adică de logică, desigur) pentru a-ți da seama de la prima vedere că domnul Piți, lasă-ne!, nu posedă o inteligență compatibilă cu acordarea vreunui premiu Nobel într-o bună zi pentru vreo realizare de-a domniei sale în oricare domeniu.

Întrucît avem deja două calificări de pe un an pe altul, atît la nivel de club cît și la cel de reprezentativă (e drept că doar de tineret, dar ce importanță mai are?), am putea spune că am avut un an bunicel și că cel abia început are, conform zicalei din titlu, semne bune. Chestia nu e deloc surprinzătoare la un popor în

Fotbalul nostru îmi pare pe zi ce trece mai prost în valoare absolută și din ce în ce mai îndepărtat de cel practicat în locurile de pe lume unde acesta este tratat cum se cuvine, deci cu dragoste și cu respect. La noi, totul pare o improvizație, un hei-rup, o miștocăreală, iar în alt registru o ranchiună permanentă, un