David Bowie, veşnicul rebel (XIV)

David Bowie, veşnicul rebel (XIV)
Dacă vă imaginaţi că înaintarea în vîrstă conduce la liniştire, la tihnă, la o altfel de abordare a vieţii şi că toate acestea sînt valabile şi la David Bowie, atunci vă înşelaţi amarnic. Odată trecut de 50 de ani, pare să-i fi sărbătorit mîncînd jăratic, întrucît în anul următor, 1998, este mai vioi, mai activ, mai inovativ decît în urmă cu 30 de ani.

David Bowie, veşnicul rebel (XIII)

Rămăseserăm la anul 1995, cel în care Bowie scoate două albume, „The Buddha of Suburbia” şi „Outside”, lăsînd apoi să treacă un an şi jumătate pînă la apariţia următorului L.P. Ca de obicei, nu pierde vremea, experimentînd tot felul de parteneriate muzicale şi onorînd felurite invitaţii la evenimente muzicale. Numele lui apare împreună cu Nine Inch Nails, cu Pearl Jam, dar şi cu cel al lui Neil Young în concerte, tot David fiind şi capul de afiş al festivalurilor de la Phoenix şi Roskilde.

L-am văzut-o!

L-am văzut-o!
După cum vă ameninţam în urmă cu două săptămîni, a venit vremea să-l mai „tăiem” o dată pe David Bowie şi să facem o cronică a marii panarame de Eurovision, acum într-o nouă prezentare! Fiindcă, iată, s-a trecut la un nou sistem de anunţare a punctajului venit din fiecare ţară, în sensul că locurile de mai la vale erau deja scrise pe ecran, acordîndu-se prin viu grai, live adică, doar punctele pentru primele trei locuri.