Paul despre Little Richard

Paul despre Little Richard
Unul din „prietenii” mei on-line se numește Paul McCartney. Săptămînal, pe două rețele, îmi trimite cîte ceva: știri, oferte de bilete la concerte, prețuri ale diverselor obiecte personalizate, piese noi sau vechi remixate ori chiar nedifuzate pînă azi, mă rog, diverse. Din cînd în cînd, cu cîte un prilej, adesea nefericit,

Arhitectul, Pastorul, Rock’n’Roller-ul suprem s-a stins (II)

Arhitectul, Pastorul, Rock'n'Roller-ul suprem s-a stins (II)
De-ar fi fost să compună doar „Tutti Frutti”, Little Richard tot ar fi rămas printre părinții rock’n’roll-ului, și nu oriunde, ci în vîrf, acolo unde se mai află alți cîțiva tați ai acestuia: Ike Turner, Carl Perkins, Chuck Berry, Jerry Lee Lewis. Sigur că, în funcție de gusturi, de opțiuni personale, mai pot intra și alți cîțiva, în primul rînd Elvis Presley, Fats Domino, Buddy Holly și Bill Haley, dar fără cei de mai înainte nu se poate vorbi despre rock’n’roll.

Arhitectul, Pastorul, Rock’n’Roller-ul suprem s-a stins (II)

De-ar fi fost să compună doar „Tutti Frutti”, Little Richard tot ar fi rămas printre părinții rock’n’roll-ului, și nu oriunde, ci în vîrf, acolo unde se mai află alți cîțiva tați ai acestuia: Ike Turner, Carl Perkins, Chuck Berry, Jerry Lee Lewis. Sigur că, în funcție de gusturi, de opțiuni personale, mai pot intra și alți cîțiva, în primul rînd Elvis Presley, Fats Domino, Buddy Holly și Bill Haley, dar fără cei de mai înainte nu se poate vorbi despre rock’n’roll.