Care nu-i fugărit fuge

Aproape inexplicabil și în egală măsură miraculos, astăzi nu ne ocupăm de Dinamo, ci dimpotrivă! Adică de Steaua care, la data la care scriu eu această rubrică, după ce am făcut mișto peste mișto exclusiv de Dinamo, constatăm holbîndu-ne la clasament că are fix cu 1 (un) punct mai mult decît, ați ghicit!, chiar Dinamo.

Păi nu-i așa că ar trebui cumva să încercăm să reechilibrăm balanța? Așa că pentru azi mi-am propus să ne bunghim la stîna din Ghencea (de fapt din Giurgiu, Pitești și unde-o mai fi…) și la ce molimă o fi pe acolo, de fuge toată lumea ca de Satana. Iar asta e cu atît mai puțin explicabil cu cît domnul patron a făcut pe lîngă stînă și o capelă, sau chiar biserică, unde enoriașii cu crampoane au program obligatoriu sub stricta monitorizare a duhovnicului, dascălului, călugărului sau ce-o fi Alexandru Tudor, cunoscut, pe cînd era civil, sub porecla de Brad Pitt. Asta ca să nu mai amintesc și că însăși iarba de sub crampoane și vestiarele (acum cotropite de alții) fuseseră sfințite chiar de IPS Pimen. Apropo: n-ar fi oare vremea ca IPS-ul să facă un circuit de sfințire a tuturor stabilimentelor unde prestează îngerașii lu’ Gigi, adică și la Pitești, și la Giurgiu, și pe Național Arena, bîntuite de necuratul, e clar, din moment ce jucătorii se accidentează de parcă ar continua să bea suc de ăla de mere nemțești, preparatorul fizic e fugărit de parcă le-ar fi pus heroină în vitaminele B,C și D, antrenorii fug de nebuni de li se pierde urma, alții care să-i înlocuiască nu s-arată nici loco, nici din import. Dar să-l vezi și pe Meme cărîndu-se, parcă e de neconceput. El, unic cum îl știm, nu poate fi încadrat în nici una cele două categorii din titlu, adică fugari și fugăriți. El e doar unic. Și, sper eu, irepetabil. La fel ca stăpînul lui.

Fiţi sociabili!