Caracatiţa suceveană

După îndătinata tradiţie liturgică, înainte de începerea Postului Mare parcurgem o perioadă de trecere, numită în popor săptămîna albă, a brînzei ori a untului. * Aproape un sfert din energia termică produsă de Bioenergy, cumpărată de Termica şi trimisă apoi către locuinţele sucevenilor racordaţi la sistemul centralizat de termoficare se pierde în pămînt. * Toţi angajaţii Primăriei Suceava sînt în grevă. Deocamdată, doar în grevă japoneză. * Copreşedintele PNL Suceava, deputatul Ioan Balan, a prezentat în cadrul unei declaraţii politice susţinute în Parlamentul României bilanţul dezastruos al actualei guvernări, preluată în urmă cu trei ani de „tinerii lupi ai PSD, şcoliţi de Adrian Năstase şi Nicolae Mischie”. * Noua zonă de agrement a Sucevei urmează să fie amenajată pe o suprafaţă de 3 hectare de teren, care cuprinde şi două iazuri, la baza dealului Tătăraşi, în spatele Uzinei electrice. * Numărul cîinilor care hoinăresc pe străzile Sucevei este cu mult mai mare decît estimările oficiale. Problema e că se iau cîinii, dar tot apar alţii în locul lor.

 

Scena 1

 

(Crîşmarul socoteşte pe degete nişte socoteli de-ale lui.)

Costică: La ce socoteşti?

Crîşmarul: La dezlegări.

Costică: Vrei s-o scoţi pe Udrea din cercetări?

Crîşmarul: Aş scoate-o eu, da unde s-o duc?

Costică: Poate o aduci la noi, la spălat vase, că eu m-am săturat.

Crîşmarul: Pînă la Udrea, ne mănîncă toţi sfinţii.

Costică: Are voie să ne mănînce?

Crîşmarul: De ce să nu aibă?

Costică: N-am intrat în postu cel mare?

Crîşmarul: Şi ce? Nu sînt şi dezlegări?

Costică: Depinde. Acuma-i dezlegare la lapte, ouă şi peşte.

Crîşmarul: N-am ştiut. Eu credeam că-i dezlegare la orişice.

Costică: Depinde cum îi legat.

Crîşmarul: Cine să fie legat?

Costică: Împricinatu. Ştii cum se cheamă asta?

Crîşmarul: Cum se cheamă? Nu ştiu cum se cheamă.

Costică: Se cheamă prezumţie.

Crîşmarul: Tot popa o dă?

Costică: În nici un caz. Prezumţia ţi-o dă procurorii şi judecătorii.

Crîşmarul: Bă, deştept te-ai mai făcut de cînd ţii rînduielile!

Costică: Mersi. Asta-i la mintea cocoşului.

Crîşmarul: N-ai pentru ce. Am auzit că cocoşu-i arestat la domiciliu.

Costică: Poate se-mpacă acolo cu Udrea. Mai ştii?

Crîşmarul: Poate da, poate nu. Că nu ştii care-i treaba.

Costică: Treaba-i complexă rău de tot. Ai auzit de prefectu Sinescu?

Crîşmarul: N-am auzit. Ce-i cu el?

Costică: Îl percheziţionează pentru corupţie de primari.

Crîşmarul: Şi ce-are asta cu Udrea?

Costică: Are, că acuma se vede pînă unde-şi întinde braţele.

Crîşmarul: Udrea?

Costică: Nu, bă. Caracatiţa corupţiei generale.

Crîşmarul: Vezi-ţi de treabă, că la noi nu ajunge.

Costică: N-ai cum să ştii. Numai te trezeşti peste noapte că-ţi bate la uşă.

Crîşmarul: Cine, bă? Caracatiţa?

Costică: Procuratorii. Şi gata, eşti ca şi dus la arest.

Crîşmarul: Nu te mai uita atîta la televizor. Mai bine fă ce-i de făcut, ca un bun cetăţean.

Costică: Ce-i de făcut?

Crîşmarul: De ţinut post, de făcut planuri, de scos la liman…

Costică: Ce să scot la liman?

Crîşmarul: Ţara, judeţul, comuna. Că nu eşti de pe altă planetă.

Costică: Cum s-o scoţi la liman? Tu nu vezi ce climat este-afară?

Crîşmarul: Ce climat? Îndată-i primăvară de-a binelea.

Costică: Climat de arestări, de cercetări, de percheziţii. Ăsta-i climat?

Crîşmarul: Ăsta-i climat tocma bun pentru noi, micii întreprinzători şi micii politicieni.

Costică: N-am înţeles. Vrei să-ţi baţi singur cuie în talpă?

Crîşmarul: Ca mic întreprinzător sau ca mic politician?

Costică: Ca mic întreprinzător te cam ştiu. N-ai cum să o scoţi la liman.

Crîşmarul: Şi ca mic politician?

Costică: Ca mic politician habar n-am ce să zic. Eşti liberal?

Crîşmarul: Ieri m-am făcut.

Costică: Liberal-liberal sau liberal de-ăsta nou?

Crîşmarul: Liberal nou-nouţ.

Costică: Şi cum ai să pui ţara la cale?

Crîşmarul: Mi-am pregătit nişte declaraţii politice de stă caracatiţa-n coadă.

 

Scena 2

 

(Ionică nimereşte la sfîrşitul discuţiei, moment în care crîşmarul părăseşte scena şi se închide în beci.)

Ionică: Iar faceţi politică? Cine mai face politică în clipa de faţă?

Costică: Cum cine? Balan, Băişanu şi eu.

Ionică: Ia vezi, poate dă caracatiţa peste voi! Mai bine hai să facem afaceri şi administraţie

Costică: Ai vreun model de afacere? Să nu-mi spui de Sinescu!

Ionică: Am un model de zonă de agrement. O pocnim?

Costică: N-o făcut Udrea destule zone de agrement?

Ionică: Treaba ei. Cînd ai bani, faci ce vrei.

Costică: Tu n-ai bani.

Ionică: Ăsta-i secretu, că n-am. Că dacă ai bani, intri la cercetări. Eu n-am bani şi nu intru.

Costică: Şi cum plăteşti zona de agrement?

Ionică: Mă împrumut la o bancă. Fac licitaţii la bancă, proştii plăteşte ratele şi noi ne bucurăm de zona de agrement.

Costică: Cum adica ne bucurăm? Jucăm bambilici? Ţopăim la şotron?

Ionică: Nu noi ţopăim. Populaţia care plăteşte ratele ţopăieşte.

Costică: Şi care nu ţopăieşte ce face în zona de agrement?

Ionică: Se uită şi ei, vîsleşte, se veseleşte, îl aplaudă pe primar.

Costică: Şi care-i afacerea?

Ionică: Afacerea-i subterană şi-i special pentru noi.

Costică: Vrei să te apuci de extracţii?

Ionică: Aici m-ai ghicit.

Costică: Mare brînză! N-ai auzit că petrolu s-o ieftinit?

Ionică: Treaba lui. Nu petrol căutăm noi.

Costică: Nici gazele nu-s mare scofală.

Ionică: Mie-mi spui? Gazele se evaporă în atmosferă şi deci degeaba extragi. Profită ruşii de ele.

Costică: Şi-atunci ce extragi mai precis?

Ionică: Gigacalorii.

Costică: Astea nu le produce Bioenergy?

Ionică: Ai ghicit.

Costică: Şi cum le extragi tu din pămînt?

Ionică: Nici măcar nu le extragi. Le pescuieşti.

Costică: Fii un pic mai exact, că la inginerii de astea nu mă pricep.

Ionică: Va să zică Bioenergy le produce şi le trimite la Termica şi Termica le trimite la populaţie.

Costică: Şi populaţia se încălzeşte cu ele. Pînă aici am priceput.

Ionică: Oportunitatea ştii care-i?

Costică: Care-i?

Ionică: Oportunitatea-i că gigacaloriile astea se scurge-n pămînt şi ajunge la Cacaina.

Costică: Cine-i Cacaina?

Ionică: Un pîrîiaş de pe Tătăraşi, unde-i zona de agrement.

Costică: Unde ţopăieşte de fericire populaţia Sucevei.

Ionică: Şi ce vrei mai precis? În timp ce populaţia ţopăieşte de fericire, noi pescuim gigacalorii din Cacaina.

Costică: Şi cu ele ce facem?

Ionică: Le spălăm, le dezinfectăm, le vindem la Termica şi ne umplem de bani.

Costică: Şi dacă se află la primărie?

Ionică: Ce să se afle?

Costică: Ce facem noi. Ăsta nu-i trafic de influenţă? Nu-i spălare de bani?

Ionică: Pînă ne apucăm noi de treabă, n-o să mai fie nimeni la primărie.

Costică: Vrei să spui că începe războiu cu ruşii?

Ionică: Nu începe nici un război. Pleacă funcţionarii şi gata.

Costică: De ce să plece? Cum să plece? Unde să plece?

Ionică: Pleacă-n Japonia.

Costică: De ce să se ducă tocmai acolo?

Ionică: Că aici s-o săturat de frecat menta degeaba şi pleacă la frecat menta pe bani.

 

Epilog

(Crîşmarul apare din beci, cu gura plină de brînză.)

Crîşmarul: După post, gata, mă apuc de afaceri.

Ionică: Te băgăm noi în afacerea cu gigacalorii, dacă vrei să te bagi.

Crîşmarul: Asta-i sezonieră. Vara o să trageţi mîţa de coadă.

Ionică: Tu la ce te-ai gîndit?

Crîşmarul: La una pe termen nelimitat.

Ionică: Vrei să te bagi în politică, va să zică.

Crîşmarul: Nici asta nu-i pentru mine, că m-am gîndit. Astăzi eşti, mîine nu mai eşti.

Ionică: Mai bine îţi cumperi o puşcărie. Ai de lucru la infinit cu caracatiţa asta.

Crîşmarul: Dacă n-ar fi avocaţii! Că te poate lăsa fără muşterii. Nu-i de mine.

Ionică: Şi-atunci la ce afacere te-ai gîndit?

Crîşmarul: Mă fac prinzător de cîini la Suceava.

Ionică: Cu asta nu dai faliment?

Crîşmarul: Cum să dau faliment? Azi prinzi o sută, mîine apar două sute.

Ionică: Nu-i tot un fel de caracatiţă asta?

Crîşmarul: O fi, da măcar i-o caracatiţă cinstită.

Fiţi sociabili!