Capitala culturală

Directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac, membru al juriului care acordă titlul de capitală culturală europeană, a apreciat, la Suceava, că Bucovina ar trebui să rămînă regiune şi să participe la dobîndirea titlului de capitală europeană a culturii. Constantin Chiriac a participat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava la o dezbatere iniţiată de dramaturgul Matei Vişniec privind intrarea Bucovinei istorice în competiţia pentru capitală culturală europeană. În cadrul dezbaterii, Constantin Chiriac a explicat mecanismul după care se acordă titlul de capitală europeană a culturii şi a subliniat că anul 2021 este o şansă deosebită pentru România. „Am încercat şi încerc în această clipă să sensibilizez Ministerul Culturii şi mai ales Guvernul să înţeleagă că această şansă, din anul 2021, este o şansă nemaipomenită şi că regionalizarea ar trebui făcută după tot ceea ce înseamnă această specificitate de regiuni. Eu cred că Bucovina ar trebui din punctul meu de vedere să rămînă regiune cu tot ceea ce înseamnă polarizări de partea cealaltă”, a spus Chiriac, făcînd referire la legătura cu Cernăuţi. El a arătat că Iaşi ar trebui să facă o legătură cu Chişinău, iar Neamţ ar trebui să lucreze împreună cu Bacău, cu tot ce înseamnă această bogăţie şi să propună proiecte. Constantin Chiriac a subliniat că investiţia în cultură aduce fonduri în plus administraţiilor locale, precizînd că la Sibiu 12 la sută din PIB-ul municipiului se investeşte în cultură, iar creşterea economică de anul trecut înregistrată de municipiu a fost de 14 la sută. El a arătat că fundamental pentru Bucovina este să fie folosite atu-urile pe care le are, cum a fost cazul Santiago de Compostella care a cîştigat titlul de capitală culturală europeană graţie pelerinajului, care a fost înscris acum ca program al Comisiei Europene. „Pe lucrul acesta trebuie să marşaţi imediat. De ceea ce înseamnă turism religios şi trebuie aplicat. Se pot cîştiga bani. Eu nu vorbesc acum de turism ca dimensiune de cădelniţă, ci de a găsi formule prin care să arătăm ce înălţime spirituală a fost, este şi va fi aici”, a spus Chiriac. El a adăugat că Bucovina este una din puţinele zone în care crede foarte tare şi poate da o dimensiune specială României. „Dacă nu vă veţi face infrastructură pentru cei de mîine, dacă nu veţi găsi formule prin care să creaţi mari evenimente care să înnobileze acest spaţiu dăruit de Dumnezeu, copiii dumneavoastră vă vor întreba de ce n-aţi făcut-o, pentru că înaintaşii au făcut-o. Decît să ne facem că facem, pentru că oricum ne pierdem timpul şi trece viaţa pe lîngă noi, mai bine ne angajăm în lucruri serioase care vor da o şansă acestui spaţiu care este, credeţi-mă, fabulos”, a spus Constantin Chiriac. El a mai declarat că Matei Vişniec este un brand pentru această zonă, fiind autorul român cel mai jucat, piesele sale fiind pe scenele din toate colţurile lumii. Chiriac a mai spus că se poate realiza un parteneriat Sibiu-Bucovina aşa cum a propus Vişniec, astfel încît în Bucovina să se facă o extensie a Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu, trupele de teatru urmînd să aibă reprezentaţii atît în Suceava, cît şi în alte locaţii din Bucovina.

 NASA a lansat un apel de mobilizare generală a comunităţii ştiinţifice, a industriei spaţiale şi a astronomilor amatori, cerîndu-le să contribuie la depistarea tuturor asteroizilor care reprezintă o ameninţare potenţială pentru Terra şi să dezvolte metode de protejare a planetei noastre. Această iniţiativă este inclusă în programul „Grand Challenge” („Marea Provocare”) lansat de Casa Albă, care prezintă o serie de obiective de importanţă naţională şi internaţională care necesită inovare şi descoperiri ştiinţifice şi tehnologice, informează AFP. Programul „Grand Challenge” are la bază colaborări multidisciplinare şi o varietate de parteneriate între NASA şi alte agenţii guvernamentale americane şi internaţionale, industrii, universităţi şi astronomi amatori. El vine în completarea misiunii recent anunţate de NASA care vizează lansarea unui vehicul spaţial fără echipaj uman care va capta un asteroid şi îl va „remorca” pentru a-l plasa pe orbita din jurul Lunii pentru a putea fi studiat apoi de astronauţi. „NASA lucrează deja pentru a găsi asteroizii care ar putea reprezenta un pericol pentru planeta noastră şi, deşi am găsit deja 95% din totalul asteroizilor mari (…), trebuie să îi detectăm pe toţi”, a declarat Lori Garver, administrator-adjunct al agenţiei spaţiale americane. „«Grand Challenge» se concentrează pe detectarea (…) asteroizilor şi pe ceea ce va trebui să facem în cazul unei ameninţări potenţiale. În acest cadru vom profita de angajarea publicului şi de capacitatea sa de inovare şi le cerem cetăţenilor şi oamenilor de ştiinţă să ne ajute să rezolvăm această problemă planetară”, a adăugat ea. Reziduuri ale procesului de formare a Sistemului Solar, numeroşi asteroizi, de diverse mărimi, circulă în spaţiu în apropiere de Terra.

La împlinirea unui an de activitate din cel de-al treilea mandat de primar al Sucevei, Ion Lungu a prezentat un bilanţ al realizărilor şi nerealizărilor din această perioadă, caracterizată de el ca fiind „cea mai grea din punct de vedere financiar”. Ion Lungu a făcut un scurt rezumat al celui de-al nouălea an de activitate la conducerea municipalităţii sucevene: „Primul an din mandatul 2012-2016 a fost un an dificil din punct de vedere financiar, lucru demonstrat şi de încasările foarte mici la Primăria Suceava, care arată faptul că sucevenii nu mai au bani, atît populaţia, cît şi agenţii economici. Cu toate acestea, au fost realizate o serie de lucrări semnificative pentru municipalitate şi suceveni, fiind anul în care au fost finalizate proiectele mari de modernizare a oraşului – parcările subterane, reparaţiile stradale pe fonduri europene, modernizarea iluminatului public, construirea Centrului tradiţiilor populare, continuarea lucrărilor de consolidare şi modernizare a Cetăţii de Scaun a Sucevei, fiind demarate şi o serie de proiecte noi, pe fonduri elveţiene, un proiect suplimentar pe POR, pentru reparaţii stradale, precum şi continuarea lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare. Poate cel mai important lucru este demararea lucrărilor la noua centrală de termoficare a Sucevei, dimensionată la necesităţile municipiului”.

Scena 1

 

(Crîşmarul pedalează de zor la o bicicletă de gimnastică. Apare Costică şi rămîne cu gura căscată.)

Costică: Ce faci acolo? Ai dat în boala copiilor?

Crîşmarul: Tu nu vezi ce fac? Mă antrenez la alergătură.

Costică: Şi ce ai sub picioare?

Crîşmarul: Nu vezi? Bandă de alergătură.

Costică: De cînd alergi, de eşti aşa asudat?

Crîşmarul: De ieri dimineaţă alerg şi nu mă opresc.

Costică: Unde vrei să ajungi? Că te văd pornit rău.

Crîşmarul: Cum unde, bă? Tu eşti incult sau te faci?

Costică: Incult n-am fost niciodată. Şi nici nu mă mai fac de-acuma, că-s în etate.

Crîşmarul: Atuncea pesemne eşti informat în cultură.

Costică: Da nu aşa informat ca şi tine. Tot nu mi-ai spus.

Crîşmarul: Ce să-ţi spun?

Costică: Unde tot alergi de nebun şi nu mai ajungi?

Crîşmarul: Tu ştii de Constantin Chiriac?

Costică: Ştiu, cum să nu ştiu. A lu Poloboc, că-s şi oleacă văr cu nevastă-sa.

Crîşmarul: Nu ăsta, Costică. Chiriac de la Sibiu. Sigur îl ştii.

Costică: Îl ştiu, bă. Nu-i cioban?

Crîşmarul: Nu-i cioban. Îi director de festival de teatru internaţional.

Costică: Înseamnă că pe ăsta nu-l ştiu.

Crîşmarul: Bănuiam eu. De-asta alerg singur.

Costică: Tot nu mi-ai spus unde vrei să ajungi.

Crîşmarul: Stai, că-i mai complicat. Chiriac ăsta…

Costică: Spune, bă, că te-ascult.

Crîşmarul: Stai, să-mi trag răsuflarea. Chiriac ăsta ne-o spus să marşăm imediat.

Costică: Adica să alergăm.

Crîşmarul: Să alergăm, da mai repede, să nu ne prindă altu din urmă.

Costică: Unde să alergăm, bă, şi de ce?

Crîşmarul: Ca să cîştigăm bani din turism religios.

Costică: De ce nu spui aşa de la-nceput? Flutur n-o vrut la fel?

Crîşmarul: Ba o vrut, da nu chiar aşa cultural ca la teatru.

Costică: Şi-acuma iar facem hore?

Crîşmarul: Nu facem hore. Facem teatru cultural cu diversitate şi dialog.

Costică: N-am înţeles. Pînă la urmă nu-i tot horă şi asta?

Crîşmarul: Tot horă, da care înseamnă polarizări de partea cealaltă.

Costică: Iar pe din dos? Parcă ne-am lămurit şi cu asta.

Crîşmarul: Aicea nu-i vorba de sexe. Aicea-i vorba de înălţime spirituală.

Costică: Cum se cîştigă bani din înălţime spirituală?

Crîşmarul: Te antrenezi, sari şi turistu plăteşte.

Costică: Atuncea tu de ce te antrenezi la fugit şi nu la sărit?

Crîşmarul: Ţi-am zis că acuma-i mai complicat.

Costică: Lămureşte-mă, ca să pricep.

Crîşmarul: Sigur ai auzit de Santiago de Compostella.

Costică: Sigur, bă, da nu l-am văzut la faţă.

Crîşmarul: Santiago ăsta o cîştigat titlu de capital cultural european.

Costică: La sărituri sau la bătaie?

Crîşmarul: La pelerinaje. Şi s-o umplut de bani.

Costică: Cum adica la pelerinaje?

Crîşmarul: Adica o alergat dintr-o parte în alta. Da nu se compară cu noi.

Costică: De unde ştii tu?

Crîşmarul: Chiriac ăsta o zis. Şi pe urmă s-o apucat de sărit.

Costică: Cît de înalt o sărit?

Crîşmarul: Nu ştiu precis. Cam cît casa. Da noi tre să sărim şi mai tare.

Costică: Cam cît de tare?

Crîşmarul: Cam cît un brad, că o şi zis Chiriac ăsta.

Costică: Ce-o zis anume?

Crîşmarul: Că avem noi un brad a nostru în zonă pe nume Vişniec.

Costică: Eu n-am mai auzit de brad cu nume de om.

Crîşmarul: Aşa-i acuma la capitala culturală. Toţi are nume şi pronume.

Costică: Şi pronumele care-i?

Crîşmarul: Îi zice Matei, că-i cam jucăuş din născare.

Costică: Unde se joacă?

Crîşmarul: Cică prin toate colţurile lumii se joacă, de neastîmpărat ce-i.

 

Scena 2

 

(Ionică intră, înarmat cu plase de prins fluturi, pîrîitori şi un tîrnăcop.)

Costică: De unde vii aşa înarmat? Ai fost la ziua Sucevei?

Ionică: Am fost şi acolo, în treacăt.

Costică: Ai atins moaştele?

Ionică: N-am apucat, că tocma se dăduse alarma.

Costică: Alarma la sarmale?

Ionică: Alarma de mobilizare generală de depistare.

Costică: A cerşetorilor sau a hoţilor?

Ionică: La ăştia n-ai ce să te bagi, că face parte din programu cultural a Sucevei.

Costică: Alergători şi săritori ai văzut?

Ionică: De ce mă întrebi?

Costică: Să văd dacă o început întrecerea de făcut bani din capitală.

Ionică: Cine să facă bani?

Costică: Oricine se antrenează la sărit şi la alergat.

Ionică: N-am văzut aşa ceva. Era alt concurs, de îmbulzit.

Costică: Va să zică se îmbulzea lumea la teatru?

Ionică: Nici un teatru. Se îmbulzea la sarmale, la moaşte şi la fanfări.

Costică: Tu cîte sarmale ai prins?

Ionică: N-am prins, bă. Nu ţi-am zis? Eu aveam altă treabă.

Costică: Un brad n-ai văzut, pe nume Matei Vişniec?

Ionică: N-am văzut. Că ţi-am zis că aveam altă treabă.

Costică: Ce treabă?

Ionică: De depistare de asteroizi.

Costică: Da de ce, bă?

Ionică: Că reprezintă o ameninţare potenţială pentru planetă.

Costică: Şi ai depistat?

Ionică: Am depistat o grămadă. La Suceava le spune pavele.

Costică: Va să zică calci peste ele şi nu ştii că-s ameninţare?

Ionică: S-o zvonit o ameninţare cu DNA, da asta o fost apă de ploaie.

Costică: Şi tu cum ai să rezolvi ameninţarea asta cu asteroizii?

Ionică: Aştept să-mi trimită americanii un vehicol spaţial meseriaş.

Costică: Să te plimbi pe pavele cu dînsu?

Ionică: De plimbări ne arde nouă acuma?

Costică: Da ce-ai să faci cu vehicolu?

Ionică: Captez asteroizii ca pe potîrnichi şi pe urmă le remorchez.

Costică: Şi le aduci la noi în sat, să ne facem şi noi capitală culturală?

Ionică: Ce vorbeşti tu? Le plasez în juru Lunii şi mă apuc de afaceri pe lună.

Costică: Cu pavele pe Lună?

Ionică: Cum ai auzit. Îţi dai seama cîte pavele încape pe Lună?

Costică: Cu ce remorchez din Suceava, acopăr jumate de Lună.

Ionică: Şi pe urmă ce faci?

Costică: Îi spun lu frate-miu să mai facă şi complectez.

Ionică: Bordure nu pui?

Costică: Ba pun şi bordure în juru la cratere.

Ionică: Şi bani cine-ţi dă? Este uniune europeană pe Lună?

Costică: Acolo este NASA, dacă ai auzit. Mai fraieri ca sucevenii şi ca europenii şi ca DNA la un loc.

Ionică: Face şi ei licitaţii?

Costică: Face un fel de licitaţii. Grand Challenge se cheamă.

Ionică: De ce se cheamă aşa?

Costică: Că-i aranjate să cîştige frate-miu.

Ionică: Un singur lucru vreau să mai ştiu.

Costică: Întreabă-mă ca să-ţi spun.

Ionică: Ai să faci capitală culturală pe lună?

Costică: De ce să nu fac, dacă este de toate pentru asta?

Ionică: Teatru internaţional ai?

Costică: Teatru de ăsta n-am, da aduc nişte moaşte, pavele sînt, sarmale se face şi-mi mai trebuie o fanfară şi gata.

 

Epilog

(Crîşmarul se întoarce din sat, cu capul plin de idei.)

Ionică: Unde tot te duci cînd avem de vorbit?

Crîşmarul: Ce să vorbim?

Ionică: Cum să punem nişte pavele pe Lună.

Crîşmarul: N-am timp eu de asta.

Ionică: Da ce ai de făcut?

Crîşmarul: Fac un bilanţ şi pe urmă fac capitală culturală europeană la crîşmă.

Ionică: Să-ţi fie de bine. Ce-i mare scofală?

Crîşmarul: Nu-i aşa cum crezi tu, că n-am brad în ogradă şi-i un an dificil pe plan financiar.

Ionică: Pînă creşte bradu, ai să m-ajuţi să facem pe Lună, că bani iese de-acolo.

Crîşmarul: Eu crîşmă pe Lună nu fac, că-i departe de drum.

Ionică: Şi dacă pun pavele şi aduc fanfară nu faci?

Crîşmarul: Nu fac nimic fără brad.

Ionică: Frate-miu nu-i pădurar, că ţi-aş aduce o pădure de brazi.

Crîşmarul: Atuncea nu fac. Eu fac capitală culturală la noi.

Ionică: Şi sarmale cine îţi face? Moaşte cine-ţi aduce?

Crîşmarul: Mă antrenez eu şi sar la cap la primaru de la Suceava şi poate-mi aranjează o licitaţie.

 

 

 

Fiţi sociabili!