Brînduşa Steiciuc

Brînduşa SteiciucSocrate zicea că „învăţînd pe alţii, înveţi”. Probabil că sintagma asta e una dintre primele definiţii ale pedagogiei. Cînd este vorba despre studii aprofundate, atunci cu siguranţă că marele filosof din Agora e mai contemporan ca oricînd. Chiar şi-n „Noaptea de 100 de ani”, aşa cum Friedrich Engels numea, la modul cel mai impropriu Evul Mediu, cunoaşterea şi mai ales transmiterea cunoştinţelor nu au marcat disfuncţionalităţi radicale. Inteligenţa a găsit totdeauna „tertipuri” pentru a învinge dogma, fie că aceasta era religioasă sau, dimpotrivă, de un descurajant roşu ideologic. Savanţii, artiştii, filosofii, oamenii de cultură, în general, au ştiut totdeauna să-şi transmită ideile, chiar dacă acestea erau potrivnice vremurilor. Aşadar, cunoaşterea, prin natura ei, este interdisciplinară. Au dovedit-o anticii, patristica şi primii enciclopedişti francezi, adicătelea cei care au şi desenat conceptul pedagogic de „cultură generală”. În zilele noastre se resimte, la modul cel mai acut, lipsa acestui important suport logistic numit cultură generală. Această cultură generală nu mai este asimilată axiologic printr-un efort intelectual personal, ci a devenit un simplu panaceu. Tînărul din ziua de azi nu mai pune mîna pe „Fenomenologia spiritului” sau pe „Critica raţiunii pure”. Nu, el doar intră pe Google, caută Hegel şi Kant, şi, gata, e cel mai deştept şi mai cult individ de la el din sufragerie. Chestia e că ştiinţa a devenit din ce în ce mai specializată, din ce în ce mai punctuală. Nu mai vorbim despre biologie, ci despre 100 de discipline specializate pe domenii aparţinătoare biologiei. Specializarea a ajuns să aibă ca obiect de studiu şi cercetare domenii din ce în ce mai infime. Nu degeaba Rudolph Carna zicea că în timp ce omul de ştiinţă a ajuns să ştie totul despre nimic, filosoful a ajuns, în inerţia sa generalizatoare, să ştie nimic despre totul. Concluzia e simplă. Criza valorilor şi mai ales a vectorilor săi constă în lipsa de interdisciplinaritate. Fizicianul nu mai vorbeşte cu biologul, şi nici cu chimistul, şi nici cu neurologul, şi nici cu naiba. Fiecare vorbeşte numai cu sine şi cu confraţii lui de domeniu ştiinţific. Ştiţi de ce este prof. univ. dr. Brînduşa Steiciuc, prorector la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Jupân de Salon? Păi, fiindcă Brînduşa Steiciuc a organizat la USV prima Şcoală Doctorală de Vară cu profil transdisciplinar. Este prima şi unica manifestare de acest gen din ţară. Peste 40 de doctoranzi (profesori din preuniversitar, din mediile universitare sau din varii domenii de activitate) au participat la Suceava la prelegeri, conferinţe, workshop-uri şi dezbateri pe domenii multidisciplinare. Doctoranzii, unii dintre ei reprezentînd centre universitare de prestigiu (Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Lucian Blaga din Sibiu sau Al. I. Cuza din Iaşi, dar şi cei de la Universitatea din Suceava), au avut ocazia de a audia prelegeri pe teme de dezvoltare durabilă (cercetarea ştiinţifică fiind un vector al acestei emergenţe durabile), purtînd semnătura prof. univ. dr. ing. Radu Leontie Cenuşă, pe un subiect extrem de incitant şi actual privind tot un „fel” de durabilitate, dar de data aceasta referitoare la istoria Bucovinei, din perspectiva unor surse istoriografice diverse (polone, maghiare, ucrainene, germane, evreieşti etc.), proiecţie academică datorată prorectorului sucevean Ştefan Purici, dar şi o serie de prelegeri privind tipuri de proiecte de cercetare necesare doctoranzilor (prof. univ. dr. ing. Corneliu Octavian Turcu) sau despre etica cercetării critice, temă conferenţiată de prorectorul Mircea A. Diaconu, cunoscutul critic şi istoric literar de la universitatea suceveană. Doctoranzii, peste 40 la număr şi acoperind domenii variate (filologie, inginerie electrică, calculatoare, ştiinţe economice, istorie, geografie sau silvicultură), mulţi dintre ei bursieri, au avut posibilitatea să relaţioneze intelectual şi să cunoască universitatea suceveană, care la toamnă va sărbători 50 de ani de existenţă. Capul tuturor „răutăţilor” a fost prof. univ. dr. Brînduşa Steiciuc, directorul CSUD (Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat), cea care a iniţiat şi a cîştigat acest proiect de transdisciplinaritate la nivelul excelenţei în cunoaştere. Această şcoală doctorală interdisciplinară şi-a propus, aşa cum Brînduşa Steiciuc spune, să creeze o „solidaritate de generaţie, o sinergie a valorilor intelectuale”. Consiliul Judeţean Suceava a avut încredere în proiectul doamnei Steiciuc şi i-a acordat tot sprijinul. Acum, probabil veţi înţelege că şcoala românească chiar dacă moare, nu se predă. Şi veţi mai înţelege de ce prorectorul Brînduşa Steiciuc este Jupân de Salon

 

 

Fiţi sociabili!