BRC 2017: Bine că începe. Păcat că se şi termină!

Am mai divagat eu pe tema asta cu ceva vreme în urmă, dar ce m-ar opri să spun din nou că aşteptarea de un an dintre două ediţii ale Festivalului Bucovina Rock Castle este groaznic de lungă şi de grea. Încă mai nasol e că nici n-apucă bine să înceapă o nouă ediţie, că se şi termină! Nu ştiu cîţi dintre dv. citesc Jupânu’, în general, şi rubrica asta, în special. Presupun că aveţi acest număr al săptămînalului în mînă. La „Cînt şi rock…” citiţi despre ce va fi între 25 şi 27 august la Cetate. Iar numărul următor din Jupânu’ apare la două zile după închidere, adică pe 29. Ceea ce înseamnă că în perioada dintre numărul ăsta şi următorul, aţi putea să citiţi despre ce va fi, exact după ce… a fost deja! Să lăsăm naibii speculaţiile despre nouri lungi pe şesuri şi să reluăm ideea din numărul precedent, anume că prezenţa lui Uli Jon Roth este una cu adevărat excepţională. Dacă mai era nevoie de vreun argument în acest sens, iată că acesta a venit chiar pe site-ul oficial al Festivalului, unde cineva a postat, iar eu am urmărit cu maxim interes, o înregistrare de la Berlin a clasicului „Voodoo Chile” al lui Hendrix într-o interpretare fabuloasă a lui Uli şi a lui Joe Satriani. Iar dacă tot am ajuns acolo, atunci vă sugerez să căutaţi (vine de la sine, fără mari eforturi) şi o altă hendrixiană: „Little Wing”, unde alături de Uli poate fi văzut/ascultat şi un alt colos, Steve Vai. Dacă adăugăm şi faptul că încă un alt chitarist fabulos, Ingwie Malmsteen, declara că el n-ar fi fost ceea ce este fără Uli Jon Roth, atunci înţelegem de ce nici un fan rock n-are voie să lipsească de la BRC pe 27 august… şi, de fapt, nici în cele două zile anterioare. Hai la Cetate!

 

 

Fiţi sociabili!