Biznisul valah

„Românul s-a născut poet”. Iată una dintre multele etichete – unele onorante, altele dimpotrivă – care ne-au fost atît de strîns lipite pe frunte încît n-ar avea nici o noimă să le mai comentăm ori contestăm. Poet, poetic, romantic, visător (naiv?) incurabil… aşa o fi neamul nostru? Fie, dar pînă unde, pînă la ce grad ne place să poetizăm, să înfrumuseţăm, să boim realitatea? Întrebarea, dilema mi-a fost inspirată de lectura unui material relevînd infinita inventivitate a românilor cînd vine vorba de a-şi „boteza” şi înregistra firma nou înfiinţată, mica afacere. Dincolo de ineditul unor asemenea sigle este, cumva, emoţionantă credinţa micilor întreprinzători că un titlu, o denumire (sentimentală, şocantă, haioasă, hedonistă ori, dimpotrivă, pios-creştinească) sînt în măsură să asigure, să garanteze reuşita micului biznis valah. Înainte de a selecta din mulţimea de mărci trăsnite înregistrate la OSIM în primele 9 luni ale acestui an, trebuie să notez că nume aparent banale, deloc spectaculoase – Apple e un exemplu celebru – au făcut carieră în cu totul alt domeniu decît cel al primei asocieri mintale posibile, aici comerţul cu fructe. Să începem cu numele smerite, ce cuprind referinţe bisericoase (deşi se ştie că banul e ochiul…): „La poarta raiului”, „Al 9-lea cer”, „Descîntecul săptămînii”, dar şi „Fuga de Strigoi” ori „Mi-e dor să fac bine”. Valorificînd implicit ancestrala teamă a românilor de a nu avea ce să pună pe masă, s-au înregistrat firme îndemnînd la crăpelniţă îmbelşugată: „Mama mea găteşte cel mai bine”, „Ospăţul zeilor”  ori (o firmă din Vaslui) „Zdravăn moldovenesc, crescut de pămînt, pui moldovean crescut agale în 61 de zile şi oleacă”. Măi, să fie! Însuşi Ştefan cel Mare ar fi încîntat de ingeniozitatea lingvistică a urmaşilor bravilor lui oşteni de la Podul Înalt. Românul s-a născut nu doar poet, ci şi petrecăreţ, viveur, la bucurie şi la necaz, deopotrivă. După o masă copioasă, merge un vinişor şi, cît mai des, o petrecere pe cinste (fie că e vorba de o cumetrie, o nuntă sau un parastas). Ni le propun noile firme: „Şpriţificator”, „Plăceri răcoritoare” ori „Dracoola”, „Muzica la nuntă”, „Prinde-te în dansul vieţii”, „O mărit pe mama soacră”. Dar şi – pentru sclifosiţi – „Drink party sleep repeat” ori „Men’s cave”. Aţi putea presupune că trebuie să fii cam „Dorel” pentru a te lăsa impresionat de asemenea strategii de marketing. Dar nu vă pripiţi! „Dorel” e la mare cinste, fiind marcă deja înregistrată la OSIM de către două serioase companii, pe şase clase de produse şi servicii! Iubirea, senzualitatea, dorinţa trupească sînt şi ele invocate. Deoarece, se ştie, „Româncele sînt frumoase” – o altă marcă nou înregistrată – avem mărci mai decente („Te iubesc”, „Te iubesc soft&fruity limited edition” ori „Pupicul de noapte bună”), dar şi mai îndrăzneţe erotic („Lingerie show party”, „Miss Tanga Black Sea”, „Miss Bikini Fitness”). Dacă nici mîncarea bună, nici băutura şi nici măcar dragostea nu te pot face fericit, poţi apela la serviciile uneia dintre nou-înfiinţatele firme: „Serviciu cu suflet”, „O viaţă fericită”. Oricum, „Învaţă să zbori”, deoarece se ştie din bătrîni că viaţa ne atîrnă de „Aţa păianjenului”. Cum se explică acest fenomen? Conform analiştilor de la KeysFin – citaţi de „Lumea Satului” – „Imaginaţia românilor în materie de denumiri de mărci nu are limite. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la aceste mesaje şi că sînt domenii în care aceste mărci fac diferenţa prin caracterul lor”. Despre prevederile legale în acest domeniu, care au făcut din România „raiul mărcilor înregistrate”, astfel încît denumiri geografice, nume de personaje istorice au ajuns să fie denumiri de SRL-uri, un expert în proprietate intelectuală ne lămureşte: „Legea este foarte permisivă în ceea ce priveşte categoriile de semne ce pot fi înregistrate ca marcă, astfel încît paleta este mai mult decît tentantă pentru un viitor titular de marcă”. Deoarece acest subiect este destul de vast – şi de spumos, desigur -, iar  prevederile legale în domeniu pot fi chiar utile tuturor celor care vor să-şi „personalizeze” în mod original şi profitabil noile afaceri (fără a cădea, însă, în penibil şi ridicol), vom continua tema aceasta în numărul viitor al gazetei.

 

Fiţi sociabili!