Balanovina

„Căutăm sloganul pentru competiţia de desemnare a Capitalei Europene a Culturii, care este foarte important şi pe care trebuie să-l avem pînă pe 10 octombrie. În urma discuţiilor, destul de intense, s-a stabilit un singur lucru, că acesta trebuie vbp…să cuprindă neapărat cuvîntul Bucovina. Ne trebuie un slogan scurt, uşor de reţinut, care să conţină Bucovina”, a spus primarul Ion Lungu.

Gh. Flutur: „Am început cu mulţi dintre colegii mei şi am nevoie în acest proiect de pilonii de bază, pentru că nu poţi singur. Astăzi funcţia de preşedinte de CJ este alta decît acum trei ani şi jumătate, preşedintele este ales indirect. Dar cu piloni puternici se poate. Am nevoie de pilonul puternic al municipiului Suceava şi îmi doresc ca acesta să fie Ioan Balan, care doreşte – şi eu îl susţin cu toată forţa, să fie candidat la Primăria Sucevei”.

 Ioan Balan: „Sînt hotărît să cîştig această competiţie internă. Sînt hotărît să-i motivez pe cei din echipa mea să dea totul pentru a cîştiga această competiţie. Miza pentru mine nu este doar să o cîştig la 2-5 procente avans, ci diferenţa dintre mine şi contracandidatul meu trebuie să fie pe măsura faptelor noastre”. El a adăugat că toate competiţiile electorale la care a participat le-a cîştigat, şi nu oricum, ci de pe prima poziţie, fiind convins că acelaşi lucru se va întîmpla şi acum. „Poate unii ar spune că aceasta este o mică sau mare aroganţă. Nu este. Este o realitate”, a încheiat Balan.

 

Scena 1

 

(O dimineaţă liniştită de toamnă. Crîşmarul şi Costică lenevesc pe laiţă, după un somn bun.)

Costică: Coane, îţi mai arde de teatru?

Crîşmarul: Dă-l la boala de teatru! Să nu mai văd teatru, să nu mai aud de teatru!

Costică: Vezi să nu te audă Băişanu, că te califică pe loc.

Crîşmarul: Cum să mă califice Băişanu? El ce calificare are?

Costică: De candidat cultural la primărie.

Crîşmarul: Asta nu-i calificare.

Costică: Da ce-i?

Crîşmarul: Asta-i o fandaxie, o ipohondrie. Nu mai ţii minte ce piesă de teatru am tras?

Costică: Vai ce spaimă am tras! Curată hipohondrie!

Crîşmarul: Aşa că mai termină cu Băişanu.

Costică: Asta-mi vine şi mie. Că m-am săturat de cultură.

Crîşmarul: Ai văzut ce era să păţim?

Costică: Mie-mi spui, coane? Era s-o păţim rău de tot.

Crîşmarul: Lasă, că nici cu Lungu nu mi-i ruşine.

Costică: Da cu ăsta ce ai?

Crîşmarul: Nu ţii minte că vroia să ne bage teatru de sine stătător?

Costică: Eu credeam că l-o băgat deja.

Crîşmarul: Nu l-o băgat încă. Ţii minte ce spaimă am tras şi cu ăsta?

Costică: Bravos naţiune! Cum să nu ţin minte?

Crîşmarul: Închipuie-ţi că ăsta continuă s-o ţină sus şi tare.

Costică: La vîrsta lui? Bravo lui!

Crîşmarul: Cu capitala.

Costică: Ce vrei să spui, coane? Candidează şi el?

Crîşmarul: Candidează, nu candidează, el o ţine sus şi tare cu capitala.

Costică: Numa de n-ar ieşi poporu-n stradă.

Crîşmarul: Ce să facă poporu-n stradă?

Costică: Să strige sloganuri, să fluiere, să împuşte.

Crîşmarul: Nu se-ajunge la asta, că încă-i democraţie.

Costică: Cum le spui tu, bobocule, mai mare dragu!

Crîşmarul: Şi apoi, la urma urmei, poate să iasă în stradă. Noi ce treabă avem?

Costică: Numa să nu ne sperie noaptea, să ne lase să dormim.

Crîşmarul: De dormit ne lasă ei, nu te teme, că încă-i democraţie.

Costică: Pentru cît timp? Întreb şi eu, ca să ştiu.

Crîşmarul: Asta nimeni nu ştie. Că şi capitala asta are avantaje şi dezavantaje.

Costică: Cum le spui tu, bobocule, mă unge la suflet.

Crîşmarul: Ştii care-i cel mai mare avantaj la capitală?

Costică: Nu mai ţin minte, că eram turmentată de somn.

Crîşmarul: Cel mai mare avantaj este schimbarea.

Costică: Nu mă băga-n boale. Nu-i de rău cu schimbarea?

Crîşmarul: Asta depinde de schimbare.

Costică: Aş!

Crîşmarul: Cum ar veni dacă-i schimbare în bine, este de bine.

Costică: Şi dacă, Doamne fereşte-i schimbare în rău?

Crîşmarul: E de rău, soro. Nu-i la mintea cocoşului?

Costică: Eu de unde să ştiu, coane? Cu atîtea evenimente, m-am ameţit.

Crîşmarul: Bunăoară te trezeşti peste noapte cu Băişanu primar.

Costică: Apără şi păzeşte! Parcă ziceai că încă-i democraţie!

Crîşmarul: Dacă ar fi după cum zic eu, bine-ar fi.

Costică: Nu mă speria, coane, că dau în fandaxie pe loc.

Crîşmarul: Stai, linişteşte-te, soro, că nu-i dracu aşa de negru cum pare.

Costică: Va să zică posibilitatea asta nu se poate-ntîmpla.

Crîşmarul: Nici prin gînd să nu-ţi treacă.

Costică: Pe ce te bazezi?

Crîşmarul: Pe ce se bazează naţiunea întreagă: pe marele PNL.

Costică: Pe toate le ştii tu, bobocule! Parcă mi-o revenit inima la loc.

Crîşmarul: Mie-mi spui?

Costică: Şi marele PNL cu cine vine la primărie?

Crîşmarul: Bravos! Cu cine să vină decît cu Balan?

Costică: Aşa da! Vorba ta: bravos naţiune, halal să-ţi fie!

 

Scena 2

 

(Ionică apare cu un stîlp de beton în spate, epuizat de efort.)

Costică: Bine că ai apărut! Unde-ai fost atîta amar de vreme?

Ionică: Pe unde să fiu? Nici eu nu mai ştiu. De ce-ntrebi?

Costică: Că am avut nişte nopţi de teatru de coşmar.

Ionică: Uneori realitatea-şi arată colţii cînd te aştepţi mai puţin. N-ai ce-i face.

Costică: Bine zici. Ce să faci? N-ai ce-i face!

Ionică: Altfel?

Costică: Altfel ce?

Ionică: Altfel cum o mai duceţi?

Costică: Bine. Ca-n democraţie. Cu bune, cu rele, cum ştii.

Ionică: Încă staţi bine. V-o ferit Dumnezeu, slavă Domnului.

Costică: De ce ne-o ferit?

Ionică: De competiţii interne, de fricţiuni, de războaie.

Costică: Ce fel de războaie?

Ionică: Politice. Că celelalte s-o mutat în Orientu îndepărtat.

Costică: Ahi! Da tot nu mi-ai spus pe unde-ai umblat.

Ionică: Parcă eu mai ştiu! Pe unde m-o trimis marele PNL.

Costică: Bravos, Ionică! Aşa mai vii de-acasă. Că tocma discutam cu crîşmaru despre el.

Ionică: Care el?

Costică: Marele PNL. Cum pune el mîna pe treabă la primărie.

Ionică: Numai la primărie? Aşa se vede de-aicea? La primărie-i un mizilic.

Costică: Stai să mă reazem. Ce vrei să spui tu cu asta?

Ionică: Vreau să spun că marele PNL pune mîna pe treabă peste tot unde vezi cu ochii şi chiar şi unde nu vezi.

Costică: Ce vorbeşti, soro?

Ionică: Ai auzit de Flutur? Precis că ai auzit!

Costică: Mie-mi spui? Flutur de la marele PDL!

Ionică: Acuma-i de la marele PNL. N-ai ştiut?

Costică: Ahi! N-am ştiut, da mă rog: la vremuri noi, oameni noi.

Ionică: Care noi?

Costică: În marele PNL.

Ionică: N-ai înţeles. În marele PNL sînt tot oamenii din marele PDL.

Costică: Stai aşa, că nu mai pricep.

Ionică: Ce nu mai pricepi?

Costică: Nu i-am fugărit noi care-ncotro să nu mai auzim de ei cît trăim?

Ionică: Ba i-am fugărit. Ai mai auzit de PDL? N-ai mai auzit!

Costică: Şi oamenii care i-am fugărit unde-s?

Ionică: În marele PNL. Acuma eşti dumirit?

Costică: Care o batjocorit ţara, o sărăcit oamenii şi o furat avuţii?

Ionică: Care, bă?

Costică: Care-o practicat corupţia la nivel mafiot sub Băsescu!

Ionică: PDL vrei să spui?

Costică: Ştie şi curcile: PDL, Udrea, Cocoş, Videanu, Blaga, Boc.

Ionică: De fapt, vrei să spui marele PNL!

Costică: Nu vreau să spun, da dacă tu spui, nu te contrazic. Tu ce faci în situaţia asta?

Ionică: Caut piloni pentru Flutur

Costică: Ca să ne treacă de urît.

Ionică: Ce să facă Flutur cu pilonii?

Costică: Să bată judeţu-n piloni, să nu i-l mai sufle nimeni.

 

Epilog

 

(Crîşmarul se scarpină în cap de nedumerire cînd îl vede pe Ionică.)

Crîşmarul: Ce faci cu ditamai stîlpu ăsta de beton?

Ionică: Ăsta nu-i stîlp de beton. Ăsta-i pilon de bază.

Crîşmarul: Pentru ce-ţi trebuie? Îţi tragi curent la bordei?

Ionică: Îşi trage Flutur primărie la Suceava.

Crîşmarul: Şi fără pilon nu poate să-şi tragă?

Ionică: De fapt nu poate fără primar care-i de fapt un pilon.

Crîşmarul: Îl cheamă Anton?

Ionică: Pe cine?

Crîşmarul: Pe primar. Mă rog, pe pilon.

Ionică: Îl cheamă Balan. Da nu asta-i cea mai grea treabă.

Crîşmarul: Da care-i?

Ionică: Trebuie găsit un slogan scurt, uşor de reţinut, care să conţină Bucovina.

Crîşmarul: Spune-i atunci Balanovina!

Fiţi sociabili!