Aplicaţia de cutremur

Cei trei democrat-liberali care aspiră la statutul de candidat al PDL pentru alegerile prezidenţiale din România de anul viitor au fost prezenţi la Suceava pentru a-şi prezenta oferta electorală în faţa membrilor PDL Suceava. La Suceava au fost prezenţi prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi consilierul municipal din Bucureşti Simona Creţu. Liderul democrat-liberalilor suceveni, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat că cei trei au participat la şedinţa Consiliului de Coordonare Judeţean al PDL Suceava, în cadrul căreia şi-au prezentat „proiectul de ţară” pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor. La şedinţă au fost invitaţi să participe liderii filialelor locale din judeţ, precum şi membri PDL din toate localităţile sucevene. Gheorghe Flutur a spus că „în premieră în România, PDL organizează astfel de alegeri interne pentru a-şi desemna viitorul candidat pentru alegerile prezidenţiale”. Sîmbătă, 26 octombrie a.c., membrii PDL Suceava au trecut pe la urne pentru a alege viitorul candidat al acestei formaţiuni politice pentru funcţia de preşedinte al României. Flutur a explicat că pentru aceste alegeri interne au fost amenajate şapte secţii de votare, la sediile PDL din Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Siret. 

Ministrul delegat Mihnea Costoiu a declarat că populaţia va fi avertizată în timp real, simultan cu autorităţile, cu privire la producerea unui cutremur, printr-o aplicaţie ce ar urma să fie disponibilă pe telefonul mobil şi pe computer, prin internet. Potrivit lui Costoiu, în prezent, o echipă de specialişti în software lucrează pentru realizarea aplicaţiei care va fi oferită populaţiei de către Guvern şi, totodată, se poartă negocieri cu diferite companii, cum ar fi cele de telefonie, în vederea implementării acesteia. „Ne dorim ca, pentru populaţie, aplicaţia să fie gratuită, iar mesajele de avertizare să fie transmise, simultan, şi la TV şi la radio”, a mai spus ministrul delegat pentru învăţămînt superior, cercetare şi dezvoltare tehnologică. Practic, aplicaţia va oferi populaţiei informaţii privind iminenţa producerii unui cutremur care sînt destinate, în prezent, doar autorităţilor, prin Centrul de alarmare de la Institutul Naţional pentru Fizica Pămîntului de la Măgurele. Potrivit specialiştilor, din momentul primirii unei astfel de alerte, beneficiarul are la dispoziţie un interval de cîteva zeci de secunde pentru a reacţiona. Mesajele ce vor ajunge inclusiv la populaţie vor anunţa seisme de magnitudine importantă, respectiv de minimum 5-6 grade pe scara Richter. În acest context, Costoiu a subliniat importanţa educării populaţiei în privinţa modului de reacţie la cutremur. „Degeaba avem aplicaţia dacă nu ştim cum să folosim informaţiile. Toată lumea trebuie să ştie, de pildă, că nu e bine să fugi pe scări în cazul unui seism”, a explicat ministrul. La începutul lunii octombrie, Mihnea Costoiu a vizitat Japan Meteorological Agency, instituţie specializată în studierea fenomenelor meteorologice din Japonia, cu predilecţie a celor seismice şi vulcanice, şi implementarea de soluţii tehnice privind avertizarea populaţiei cu privire la posibilitatea producerii unor cataclisme. Costoiu a apreciat programele de educaţie a populaţiei derulate de Japonia, precum şi sistemele de alertare prezentate de experţii niponi, exprimîndu-şi dorinţa ca acestea să fie adoptate ca exemple de bună practică în ţară noastră, propunerea de colaborare fiind agreată.

La solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale, în perioada 21-25 octombrie, în unităţile şcolare din judeţul Suceava s-au desfăşurat acţiuni specifice de pregătire a elevilor şi personalului în caz de seism. Potrivit unui comunicat de presă remis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava (IŞJ), „acţiunile s-au organizat la solicitarea ministerului, pentru punerea în aplicare a Planului de Organizare şi desfăşurare propus de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă”. Astfel, conform planificării, în această săptămînă au fost parcurse mai multe etape. În data de 21 octombrie 2013 s-a desfăşurat etapa de pregătire teoretică, unităţile de învăţămînt alocînd o oră pentru recapitularea noţiunilor de bază  despre cutremure şi a modului de comportare al elevilor, personalului didactic şi auxiliar în cazul producerii unor seisme majore. La 22 octombrie, elevii şi profesorii au participat la un exerciţiu practic de simulare. Fiecare unitate şcolară a declanşat exerciţiul la ora 9.45, în programul de dimineaţă, şi 14.45, în programul de după-amiază. Timp de 30 secunde, clopoţelul şcolii a sunat, participanţii simulînd comportamentul în caz de seism, respectînd regulile recapitulate în ziua anterioară. După încetarea seismului, cadrele didactice au luat măsuri de evacuare a elevilor în siguranţă. Pe 23 octombrie, şcolarii şi cadrele didactice au participat la un nou exerciţiu practic de simulare. Exerciţiul a fost reluat la aceleaşi ore, pentru a consolida informaţiile copiilor şi comportamentul independent al acestora, în cazul producerii unui cutremur. Conducerea fiecărei unităţi de învăţămînt a întocmit un raport de informare pe care îl va înainta Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava.

 

Scena 1

 

(Crîşmarul stă înciudat la tejghea şi scrie cu pixul pe o margine de ziar.)

Costică: Ce tot moşmondeşti?

Crîşmarul: Ce ştii tu? Vezi-ţi de treabă.

Costică: Nu te purta ca mîrlanu, că nu ţi-am făcut nimica.

Crîşmarul: Ţi-am zis să-ţi vezi de treabă şi hai, ciocu mic!

Costică: Asta înseamnă că nu mă mai iubeşti?

Crîşmarul: Mă mai gîndesc. Tu vezi-ţi de treabă cum ţi-am zis.

Costică: Da ce moşmondeşti?

Crîşmarul: Ca să nu mori proastă, moşmondesc la proiectu de ţară.

Costică: Ce ţară?

Crîşmarul: Ţara noastră. Eşti vacă?

Costică: Cum să fiu vacă? Nu-s logodnica ta?

Crîşmarul: Mai vedem noi.

Costică: Atuncea explică-mi ce proiect şi care ţară.

Crîşmarul: Chiar că eşti vacă! N-ai auzit de prezidenţiale?

Costică: De Băsescu am auzit. De altu nu ştiu.

Crîşmarul: La anu se alege alt preşedinte. Asta n-ai auzit?

Costică: Dacă mă ţii încuiată în crîşmă, de unde s-aud?

Crîşmarul: De unde se-aude. Vrei să-ţi bag mură-n gură?

Costică: Nu mai umbla cu propuneri, ţi-am zis: după nuntă.

Crîşmarul: Şi-acuma ce mă freci la cap?

Costică: Să-mi spui de proiectul de ţară.

Crîşmarul: Hai că-ţi spun cît fac o pauză. De Predoiu ai auzit?

Costică: N-am auzit. Cine-i mîrlanu?

Crîşmarul: Da de Falcă ai auzit?

Costică: N-am auzit. Cine-i maimuţoiu?

Crîşmarul: De Simona Creţu ai auzit?

Costică: N-am auzit. Cine-i încreţita asta?

Crîşmarul: O ultimă întrebare. De Flutur ai auzit?

Costică: Am auzit. Ce mai vrea iară?

Crîşmarul: Face alegeri de proiecte de ţară.

Costică: Şi tu ce treabă ai?

Crîşmarul: Fac şi eu un proiect, să nu trebuiască.

Costică: Stai aşa! Nu mai este Crin Antonescu preşedinte?

Crîşmarul: Ba este, da tot mai trebuie.

Costică: Pentru ce?

Crîşmarul: N-ai auzit de guvernu din umbră?

Costică: Am auzit. N-are ce face şi face guverne din umbră.

Crîşmarul: Şi la guvernu din umbră nu trebuie preşedinte din umbră?

Costică: Normal că trebuie.

Crîşmarul: Şi-atuncea nu trebuie proiecte de ţară din umbră?

Costică: Normal că trebuie.

Crîşmarul: Şi-atuncea ce te mai miri ca proasta-n tîrg?

Costică: Da ţie ce-ţi trebuie proiect de ţară?

Crîşmarul: Să-l aleagă prostimea.

Costică: Pe Flutur?

Crîşmarul: Nu pe Flutur. Pe Predoiu, pe Falcă sau pe Creţu.

Costică: Eu nu-i aleg.

Crîşmarul: De ce nu-i alegi?

Costică: Că mie-mi place la soare. Şi-atuncea de ce să-i aleg?

Crîşmarul: Că-i premieră în România.

Costică: Ce premieră? Nu-l ştiu eu pe Flutur?

Crîşmarul: Ţi-am zis că nu-i vorba de Flutur.

Costică: Mare scofală! Eu îl aleg pe Crin Antonescu.

Crîşmarul: Da el n-are proiect de ţară.

Costică: Chiar dacă n-are, eu tot îl aleg,

Crîşmarul: Ţi-am zis că eşti proastă!

Costică: Şi eu nu-ţi permit.

Crîşmarul: Ce nu-mi permiţi?

Costică: Să mă faci proastă înainte de cununie.

Crîşmarul: Şi pînă la cununie ce eşti?

Costică: Domnişoară. Şi cred că cu tine nu mă mai încurc.

Crîşmarul: Da ce ţi-o venit?

Costică: Că-n proiectu tău de ţară eşti în stare să mă ţii numa la umbră şi la întuneric.

 

Scena 2

 

(Ionică intră cu un ziar deasupra capului şi se apucă de urlat în gura mare.)

Ionică: Atenţie la mine! Culcat!

Costică: Şi tu-mi dai ordine indecente?

Ionică: Culcat, am zis, cu mîinile la ceafă!

Costică: De-aşa perversiune n-am mai auzit. Ce-ţi veni?

Ionică: Fac aplicaţie de cutremure.

Costică: Cutremura-te-ar să te cutremure! Ptiu, ce tare m-ai speriat!

Ionică: Aşa şi trebuie în caz de cutremur.

Costică: Ce cutremur visezi?

Ionică: Nu mai pune întrebări, că n-am timp de discuţii.

Costică: Şi-atuncea de ce-ai intrat în vorbă cu mine?

Ionică: N-am intrat în vorbă. Te-am avertizat în timp real.

Costică: Pe cine avertizezi tu, neruşinatule?

Ionică: Pe tine. Eşti proastă?

Costică: Uite ce, nu-ţi permit. Gata!

Ionică: Ce gata?

Costică: Gata să mă mai faceţi proastă înainte de cununie.

Ionică: Şi cum să te facem?

Costică: Domnişoară.

Ionică: Telefon mobil ai?

Costică: N-am şi nu-mi trebuie.

Ionică: La televizor te uiţi?

Costică: Nu mă uit. Ce am de văzut?

Ionică: La radio asculţi?

Costică: N-am timp de prostii.

Ionică: Aşa că de asta te avertizez eu verbal.

Costică: Ce mă avertizezi?

Ionică: De cutremur.

Costică: Cutremura-te-ar să te cutremure! Iarăşi m-ai speriat!

Ionică: Asta nu-i glumă.

Costică: Da ce-i?

Ionică: Aplicaţie. Adica nu-i adevărat.

Costică: Cutremuru nu-i adevărat?

Ionică: Acuma nu-i.

Costică: Şi-atuncea de ce-ţi mai baţi gura?

Ionică: Ca aplicaţie

Costică: Ia apleacă-te, să te văd.

Ionică: Nu aşa, proasto. Aplicaţie, va să zică eu strig şi tu faci ce-ţi spun eu să faci.

Costică: N-ai auzit că-s domnişoară şi nu fac nimica pînă la cununie?

Ionică: Şi ce dacă? Nu eşti populaţie?

Costică: Populaţie eşti tu şi cu mă-ta.

Ionică: Va să zică ai priceput. Ca populaţie eu îţi trimit o alertă.

Costică: Ca cadou sau trebuie s-o plătesc?

Ionică: Nu trebuie s-o plăteşti.

Costică: Atuncea trimite-o.

Ionică: Ţi-o trimit, da-n zece secunde trebuie să reacţionezi.

Costică: Cum să reacţionez?

Ionică: Cum ştii tu din moşi-strămoşi.

Costică: Hai, trimite-o odată!

Ionică: Ţi-am trimis-o deja, da n-ai reacţionat.

Costică: Şi-acuma ce faci? Mă amendezi?

Ionică: Asta ar trebui, da eu pe tine te iert.

Costică: Aşa da cavaler. Vrei să te fac cavaler de onoare?

Ionică: Ai uitat că ţi-s naş?

Costică: N-am uitat. Da dacă eşti şi cavaler strică?

Ionică: Hai că vorbim fără rost. Ai priceput?

Costică: Ce să pricep?

Ionică: Ce să faci în caz de seism, de cutremur.

Costică: Ce să fac?

Ionică: Să nu fugi pe scări.

Costică: Nu fug, bă, că n-am de cine fugi. Şi pe scară oricum nu mă urc, că se vede pe dedesupt.

 

Epilog

(Crîşmarul se întoarce din ogradă şi Ionică îl ia din scurt.)

Ionică: Hai să te avertizez şi pe tine.

Crîşmarul: O ştiu, dă-o-n sărăcie de muiere proastă.

Ionică: Nu la Costică mă refeream.

Crîşmarul: Da la cine?

Ionică: La cutremure, la seisme.

Crîşmarul: Lasă-le-n sărăcie. Ţi-ai făcut proiectu de ţară?

Ionică: Care proiect?

Crîşmarul: Pentru pedelişti.

Ionică: Bă, eu pe ăştia i-am avertizat mai demult.

Crîşmarul: Ce i-ai avertizat?

Ionică: Să nu fugă pe scări. Da degeaba.

Crîşmarul: De ce degeaba?

Ionică: Că uite unde-o ajuns. Stă prin beciuri şi face guverne.

Crîşmarul: Şi ce, nu-i bine?

Ionică: La primu seism de cutremur se dărîmă coşmelia pe ei.

 

 

Fiţi sociabili!