Am avut şi GBOB

GBOBCategoric, dacă Suceava n-ar fi avut o istorie atît de bogată şi de interesantă, atunci ar fi avut şansa de a se face cunoscută în ţară şi în lume drept unul din polii muzicii de azi. După ce Festivalul de blues a împlinit deja șapte ani, iar Bucovina Rock Castle șase, iată că anul acesta, în premieră absolută (dar poate, şi chiar sper asta, vorbim doar despre prima ediţie suceveană a evenimentului), s-a desfăşurat pe 10 septembrie şi semifinala pe zona Moldovei a faimoasei Global Battle of the Bands, adică GBOB, un veritabil campionat mondial de lansat grupuri rock. De altfel, în urmă cu cîţiva ani, grupul Grimus a reuşit performanţa de a se clasa pe locul II în finala mondială desfăşurată atunci la Londra. Pentru ediţia actuală, finala va avea loc la Atena, parcă prin august anul viitor. Directorul concursului pe România, absolut remarcabilul domn Richard Constantinidi, a vegheat cu competenţă, onestitate deplină şi ochi de vultur ca totul să decurgă nu doar regulamentar, ci şi într-un spirit de fair-play pentru care jur că nu am termen de comparaţie. Dovada că totul a fost ireproşabil este aceea că, fapt rarisim, opţiunile publicului, exprimate prin punctarea de către fiecare din cei prezenţi a unui număr de trei grupuri, au coincis perfect cu cele ale juriului, la ale cărui dezbateri am asistat aproape nedumerit. Concluzia a fost că da, e posibil să avem şi normalitate în ţara asta prost făcută… Dintre cele opt prezenţe (fiecare avînd la dispoziţie maximum 8 minute pentru a convinge juriul şi publicul) eu personal am optat pentru The Wax Road din Ungheni, Moldova (clasaţi finalmente pe locul II şi calificaţi în finala naţională), Adamo Caduco (suceveni de-ai noştri, dar cîţi dintre noi am auzit măcar de ei, darămite să ştim şi cu ce se îndeletnicesc!?), cîştigători şi, deci, finalişti şi ei, iar ultimul vot l-am acordat bistriţenilor The EPM. A fost o seară aproape perfectă, singurul reproş putînd fi adresat nu vreunuia din cei prezenţi, ci dimpotrivă: dumneavoastră, presupuşi iubitori de muzică, pe care însă aţi ignorat-o într-un stil specific sucevean. Este absolut de neînţeles de ce publicul a fost alcătuit doar din vreo 70 – 80 de teenagers, plus vreo zece adulţi, deşi eu însumi avusesem grijă să promovez evenimentul încă de la cuvîntul de deschidere de la Rock Castle, iar gazdele de la Motor’s Pub vă sînt cunoscute pentru generozitatea cu care găzduiesc oricare eveniment rock. Dacă dă Domnul, poate ne revedem acolo şi anul viitor, ceva mai mulţi.

 

 

 

Fiţi sociabili!