Muncă, dar și viață de lux pe un vas de lux

”Eu am călătorit foarte mult. Am lucrat și pe vase de croazieră, am umblat peste tot. Pe vase de croazieră am făcut ceea ce fac și acum, pe partea de frizerie. Am găsit un anunț, pentru că sînt afișate astfel de job-uri, am dat un interviu… Pe vas este și post de radio, este și televiziune, sînt de toate. În total am stat trei ani de zile pe vase de croazieră. Am fost pe Mediterana de mai multe ori, am făcut Coasta de Est a Americii, Caraibe, Coasta de Nord a Europei, Canalul Panama… Am fost pe vas american, eram în jur de 3.000 și ceva de oameni. Era vas de lux. Aveam liber o zi și jumătate pe săptămînă, îmi alegeam cînd voiam eu. În rest lucram de la ora 8 dimineața pînă la ora 8 seara, cu pauze de masă și de cină. Cazare, masă, astea nu le plăteam. La masă ne puteam alege orice, puteam mînca inclusiv în restaurantele în care mîncau și turiștii. Nu am plătit pentru excursii de lux, dar am mers în excursii de lux. Ca și angajați puteam merge și în excursiile în care mergeau pasagerii – ne înscriam pe liste, astfel am și văzut foarte multe. Pentru mine a fost o experiență ideală pe care am făcut-o la 20 de ani. Aveam clienți pe vas, dar serviciile erau plătite. Lăsau și ciubuc (rîde). Era și cinematograf, sală de spectacole, spa, restaurante, cazino, magazine, galerie de artă, tot, tot, tot… un oraș plutitor. Nu m-am plictisit niciodată. În fiecare dimineață te trezeai și vedeai altceva…

Nu am avut rău de mare, dar erau mulți care aveau.

Aveam posibilitatea să cobor oriunde în port. Ne trebuia viză. Pentru America, de exemplu, noi aveam viză de tranzit, C1T se numea, pe care am obținut-o înainte de îmbarcare. Am fost la ambasadă pentru viză. Este necesar, pentru că indiferent unde ajungi este obligatoriu să ai viza și pentru America, pentru că, la un moment dat, poți să fii transferat de pe un vapor pe altul, în funcție de nevoile companiei (cu care ai semnat).

Am prins și furtună pe mare. Zbura apa din piscină (rîde) și a mai căzut tot ce nu era prins de pereți. Dar nu erau motive pentru a te speria. Totul este foarte bine organizat. Cînd am prins acea furtună mare, căpitanul și ofițerii informau pasagerii în fiecare zi despre condițiile meteo, toată lumea era la curent, s-a ocolit acea zonă.

Viața cîteodată te duce dintr-o parte în alta, însă nicăieri nu e ca acasă, de asta m-am întors la Suceava.

Am făcut contracte lungi, de opt luni, 10 luni. Mai scurte sunt pe iahturi, pe vase de croazieră nu, cel puțin nu în domeniul meu. În alte domenii sînt și contracte scurte”. Raluca Tuchlei (Dizzy), de la ”Hairstudio by Dizzy”, salon de aranjat părul și barba situat peste drum de Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava.