Plagiatorii

„Bucovina e exemplu de coabitare, de înţelegere. Nici unul dintre reprezentanţii acestor minorităţi nu a venit călare în Bucovina să ne spună că nu e pămînt românesc”, a declarat Alexandru Băişanu. El a subliniat că doreşte ca România să fie respectată. „M-am săturat să tac. Nu accept sub nici o formă ca în ţara mea să stau şi să înghit ca reprezentanţi ai altor state să intre călare. Cerem respect pentru România. Voi fi primul care voi sta în faţa calului maghiar”, a spus liderul PNL Suceava.

 

Democrat-liberalii suceveni au depus la Prefectură documentul intitulat „Cartea minciunilor USL”, care cuprinde bilanţul a doi ani de guvernare a Uniunii Social Democrate.

 

Un grup de tineri suceveni s-a decis să pună Suceava pe harta oraşelor fericite ale lumii. Inspiraţi de fenomenul global creat de piesa „Happy”, a lui Pharrell Williams, aceştia s-au filmat dansînd veseli pe stradă, prin diverse locuri publice, în preajma clădirilor care fac parte din istoria Sucevei sau în zone de mare interes public.

 

Scena 1

 

(Crîşmarul stă a tejghea şi lustruieşte cu tix nişte potcoava ruginite.)

Costică: Iar ai scos potcoavele de cai morţi?

Crîşmarul: Iar le-am scos. Ce te paşte grija pe tine?

Costică: Că ziceai că-i pericol de interpretare, că una-alta…

Crîşmarul: Ce una-alta, mă rog?

Costică: Că Crimeea, că ruşii, că NATO, că Ponta.

Crîşmarul: Iaca te-ai prins. Acuma-i momentu geopolitic.

Costică: Să ce? Vrei să te bagi în treaba asta nasoală?

Crîşmarul: Cum naiba să nu te bagi cînd te încalecă?

Costică: Pe mine nu mă încalecă nimeni înainte de cununie.

Crîşmarul: Nu pe tine personal te încalecă, proasto.

Costică: Da pe cine încalecă?

Crîşmarul: Încalecă naţiunea română şi pe tot poporu român.

Costică: Spune, bre, cine încalecă.

Crîşmarul: Ungurii. Nu te făcea că nu ştii!

Costică: Te pui şi tu pentru o manifestaţie paşnică?

Crîşmarul: Ce paşnică, fă? Eşti cam în urmă cu externele astea!

Costică: Nu era vorba de udemerişti?

Crîşmarul: Ba de udemerişti era vorba, mama lui de spurcat!

Costică: Tokes?

Crîşmarul: Care Tokes, bă? Ponta ca bună ziua.

Costică: Ce-are, bă, Ponta cu calu?

Crîşmarul: Se teme de cai. Şi-o fugit la Tbilisi la rugbi. Asta-i. Şi de asta ne pierdem.

Costică: Unde ne pierdem?

Crîşmarul: Nu unde. Cum ne pierdem şi mai ales ca ce ne pierdem.

Costică: Ca ce ne pierdem, fir-ar să fie?

Crîşmarul: Ne pierdem ca naţiune şi ca popor.

Costică: Bată-te să te bată! De unde le ştii tu toate astea?

Crîşmarul: Cum de unde le ştiu? De la ştiri!

Costică: Se spune la ştiri toate astea?

Crîşmarul: Se spune da mai multe se şi scrie.

Costică: Şi dînşii de unde le ştie la ştiri?

Crîşmarul: De la Băişanu. Eşti prost?

Costică: Da Băişanu de unde le ştie?

Crîşmarul: Din capu lui. Eşti prost sau te faci?

Costică: Şi ce-i de făcut în situaţia asta?

Crîşmarul: Fiecare face ce poate. Bunăoară eu, că de tine nu zic.

Costică: Bunăoară tu ce ai de făcut?

Crîşmarul: Pregătesc potcoavele de cai morţi.

Costică: Pentru ce?

Crîşmarul: Cum pentru ce? Cînd vine calu maghiar tu de exemplu ce faci?

Costică: Mă ascund.

Crîşmarul: De asta îţi spun. Fiecare face ce vrea. Bunăoară eu nu mă ascund.

Costică: Da ce faci?

Crîşmarul: Ce face şi Băişanu. Ies şi stau în faţa calului maghiar.

Costică: Călare sau pe picioarele tale?

Crîşmarul: Cu potcoavele-n faţă. Şi calu maghiar ghici ce face?

Costică: Se teme sau ce?

Crîşmarul: Calu maghiar se derutează. Şi ghici de ce.

Costică: N-am idee, crîşmare. Chiar asta nu pot s-o ghicesc.

Crîşmarul: Fii atent. El crede că Ponta-i la rugby la Tbilisi, eu ies cu potcoavele-n faţă şi deodată apare şi elementu surpriză.

Costică: Să nu-mi spui că Băişanu pe cal!

Crîşmarul: Ba da. Şi gata cu ungurii. Nem tudom, cum se spune. Deşi, ca să zic aşa, Băişanu n-are nici un interes personal, că-n Bucovina nu vine nimeni călare.

Costică: Bravo lui, bă. Şi uite-aşa rupe şi UDMR-n două, cum o rupt USL.

 

Scena 2

 

(Ionică apare pe neaşteptate, spre bucuria lui Costică, aflat momentan în pană de audienţă.)

Costică: Bagă-te repede înăuntru, să-ţi spun una tare!

Ionică: Mai tare ca asta n-ai ce să-mi spui, iaca na!

Costică: Ce-i asta? O carte? Ţie de cultură îţi arde acuma?

Ionică: Nu-i carte ca orice carte. Este cartea minciunilor USL.

Costică: Prima parte sau partea a doua?

Ionică: Ce vrei să spui, analfabetule care eşti?

Costică: Minciunile USL înainte de rupere sau după ruperea USL?

Ionică: Nu mai contează, că-i ca o biblie, nu-i ca roman serial.

Costică: Bine, bă. Şi eu ce am de făcut la afacerea asta?

Ionică: Eu ţi-am depus-o. Tu faci ce vrei mai departe.

Costică: Nu mi-o citeşti?

Ionică: De ce să-ţi citesc? Tu eşti chior?

Costică: Eu cum citesc, cum adorm. Mai bine citeşte-mi-o tu.

Ionică: Şi dacă ţi-o citesc eu, nu adormi?

Costică: Adorm, da măcar nu obosesc de la atîta citit.

Ionică: Bine, bă, da să ştii că te costă.

Costică: Trece-mă la caiet, să deconteze crîşmaru.

Ionică: Fii atent că încep. Prima dată se spune că de toate promisiunile făcute s-o ales prafu.

Costică: Mie-mi spui? Şi cînd plouă se alege şi glodu.

Ionică: Şi fii atent ce mai spune.

Costică: Citeşte, că n-am adormit.

Ionică: Nu poate să şteargă cu buretele toate relele pe care le-o făcut României.

Costică: Asta-i drept, mama lui de Boc, mama lui de Băsescu.

Ionică: De parcă simpla afirmaţie că este în opoziţie şterge tot răul.

Costică: Are dreptate. Ce dacă-i în opoziţie Flutur?

Ionică: Şi minciunile care le-o servit cetăţenilor…

Costică: Ce-i cu minciunile?

Ionică: Stai că m-am poticnit într-o literă.

Costică: Sari peste dînsa.

Ionică: Va să zică minciunile lor nu dispar şi nu se uită.

Costică: Cum să uiţi? N-ai cum să uiţi, mama lor de Băsescu şi Boc!

Ionică: Cică vor plăti pentru faptul că au înşelat românii.

Costică: Asta-i cea mai gogonată minciună.

Ionică: Adica ce vrei să spui?

Costică: Cînd să plătească? De doi ani tot aşteptăm să plătească, mama lor de Băsescu şi Boc.

Ionică: Doi ani de scandal, incompetenţă şi promisiuni neonorate!

Costică: Care doi ani, bă? Acuma chiar că-i gogonată! Numa doi ani o stat ei? O stat patru!

Ionică: Cine o stat?

Costică: Băsescu şi Boc. Cum doi ani? Să le fie ruşine, mama lor de mincinoşi!

Ionică: Aşa scrie la carte. Eu ce vrei să fac?

Costică: Să ştergi cu buretele minciunile astea din carte!

Ionică: Parcă ziceai că adormi, dacă-ţi citesc.

Costică: Cum să adorm, la cîte aud? Cine o scris cartea asta?

Ionică: PDL. Nu ţi-i clar?

Costică: Şi cum se cheamă? Că am uitat.

Ionică: Se cheamă Cartea minciunilor USL.

Costică: Şi minciunile cine le-o scris?

Ionică: PDL.

Costică: Şi-atuncea de ce nu se cheamă Cartea minciunilor PDL?

Ionică: Pe mine mă-ntrebi? Eu am adus-o şi am depus-o la crîşmă. Mai departe nu mă interesează.

Costică: Şi asta nu-i plagiat cum scrie la carte?

Ionică: Care plagiat tot visezi?

Costică: Cînd iei minciunile de la mine şi le treci la tine cam ce-i?

Ionică: Bă, da deştept te-ai făcut, de cînd tot citeşti cărţi!

Costică: Mai poţi face rost de cărţi de astea cu minciuni?

Ionică: Da ce vrei să faci cu ele?

Costică: Să facem o bibliotecă aicea la crîşmă, să dăm şi cultură la oameni, nu numai rachiu.

 

Epilog

(Crîşmarul se întoarce îmbujorat de pe uliţă şi dă cu ochii de Ionică citind într-o carte.)

Crîşmarul: Ce-i aicea, bă? Sală de lectură sau crîşmă?

Ionică: Tu taci şi ascultă, că eu citesc şi Costică o adormit.

Crîşmarul: N-am eu timp de ascultat poezii.

Ionică: Şi mă rog pentru ce ai timp, dacă de cultură n-ai timp?

Crîşmarul: Tu n-ai văzut ce veselie-i afară!

Ionică: O venit ungurii şi-o adus unguroaice? S-o răsturnat Ponta cu maşina în şanţ?

Crîşmarul: O venit nişte tineri să ne bage pe harta satelor fericite.

Ionică: Şi cine-i aşa fericit la noi în sat? Şi de ce?

Crîşmarul: Nu-i nimeni şi de nimica, da o promis că se face.

Ionică: Cum să se facă? O adus careva ajutoare? Că n-am mai văzut ajutoare de la Năstase încoace.

Crîşmarul: Le-am zis eu să vină la crîşmă, să se veselească definitiv, la un rachiu.

Ionică: Rău ai făcut, că aicea o să fie bibliotecă de cărţi cu minciuni.

Crîşmarul: Cine le-o scris?

Ionică: PDL sau USL. Nu se ştie precis.

Crîşmarul: Dacă-i aşa, combinăm cu rachiu şi o să fie o veselie pe cinste!

Fiţi sociabili!